Creative Stuff

Castelul Hohenzollern – casa unei dinastii europene09-10-2013


Dincolo de zidul de cărămidă al bastionului vestic din Castelul Hohenzollern, se întind ţinuturile străvechi ale şvabilor din sudul Germaniei. Satele şi oraşele lor, podgoriile şi lanurile se lasă păzite de două lanţuri muntoase deloc falnice: Munţii Pădurea Neagră şi Munţii Schwäbische Alb. Sub crestele lor împădurite, o mare dinastie germană se năştea acum 1000 de ani, pentru a scrie file importante din istoria ţării şi a întregii Europe.

Istorie şi legendă

Cum se cade pentru orice mare dinastie, începuturile familiei Hohenzollern stau prinse în neguri de legende. În zilele noastre, când ceaţa învăluie zidurile fortificate ale castelului ei, poveştile din trecut par rupte de evenimentele reale petrecute în ţinuturile şvăbeşti. Şi totuşi, în timp ce limpezimea cerului dă voie peisajului să se desfăşoare în toată bogăţia lui, casa regilor şi prinţilor germani se ridică maiestuoasă peste toate cele din jur, cu aceeaşi semeţie cu care stâpânii ei au dominat în istorie.

 

Se povesteşte că, undeva în jurul anului 1061, doi cavaleri din Swabia (S-V Germaniei de azi), pe numele lor Burchard şi Wezil von Zollern, au fost ucişi într-o bătălie. Un secol mai târziu, un document pomeneşte despre Castelul Zollern, din apropiere de Hechingen, ca fiind o fortăreaţă solidă şi impresionantă. Construită pe dealul ce i-a dat numele (885 m faţă de nivelul mării şi 250 m faţă de platoul submontan), chiar la poalele Munţilor Schwäbische Alb, reşedinţa familiei va suferit multe transformări în decursul secolelor, mai ales după ce linia dinastică se va împărţi în două mari ramuri: cea şvăbească şi cea franconiană (din aceasta vor apărea mai târziu regi ai Prusiei, apoi împăraţi ai Germaniei). În secolul IV, numele se va schimba din „Zollern” în „Hohenzollern”, iar din linia şvăbească se vor desprinde alte trei ramnificaţii: Hohenzollern-Hechingen, Hohenzollern-Sigmaringen şi Hohenzollern-Haigerloch.

În 1423, în urma unei dispute între membrii familiei Hohenzollern rămaşi în Swabia, castelul a fost distrus în întregime. Reconstrucţia lui 30 de ani mai târziu i se datorează contelui Jost Nicholas von Hohenzollern, care a dat marelui castel o formă de potcoavă, cu trei turnuri spre nord-vest. Acestă fortificaţie medievală va servi drept model pentru castelul din secolul XIX şi din ea se păstrează până azi doar capela Sf.Mihail (terminată în 1461).

În secolul XVII, castelul, întărit cu bastioane mari, va rezista cu succes asediilor din timpul unor conflicte militare regionale. Schimbându-şi proprietarii şi pierzându-şi cu timpul importanţa strategică, fortăreaţa se va preface într-o ruină, până la finele secolului XVIII.

Se spune că prinţul Frederick William al IV-lea de Prusia, pasionat de istorie, a vizitat în vara lui 1819 ceea ce mai rămăsese din casa de odinioară a familiei sale şi a fost impresionat. Dorind să refacă moştenirea aproape pierdută, el l-a însărcinat pe arhitectul F.A. Stüler să proiecteze castelul. Acesta s-a folosit de modelul fortăreţei medievale şi a ales pentru noua construcţie stilul neogotic, la modă pe atunci. În acelaşi timp, prinţul i-a cerut sprijinul unui prieten de familie, Rudolf von Stillfriend, pentru rezolvarea chestiunilor de ordin financiar, prin atragerea în ambiţiosul proiect a altor membrii din familia mare a Hohenzollernilor. Arborele genealogic s-a dovedit folositor. Din costurile totale, prinţul, ca reprezentant al ramurii franconiene, a suportat 2/3, în timp ce treimea rămasă a revenit în sarcina a două familii din ramura şvăbească.

Construcţia castelului s-a finalizat în 1867, după 17 ani de la aşezarea pietrei de temelie. El a devenit un simbol al dinastiei Hohenzollern şi un monument istoric al Germaniei.

Un castel de vizitat

Aflat la aproximativ 50 km sud de Stuttgart şi la aproape 100 km vest de Ulm, Castelul Hohenzollern reprezintă azi atracţia turistică a zonei, fiind unul dintre cele mai vizitate castele din Germania. Are toate atuurile: e reşedinţa unei mari dinastii germane şi europene, a fost restaurat după planurile unei fortăreţe medievale, adăposteşte o colecţie regală impresionantă şi bucură ochii oricărui privitor, prin aşezarea sa pe un deal înalt şi împădurit, între munţi şi văi pitoreşti.

Din localitatea Hechingen, drumul iese spre castel, mai întâi întâlnind câmpuri mănoase, apoi dealul Zollern, oprindu-se la parcare; de aici, urcă în serpentine spre poarta de intrare. Pentru cei care vor să scurteze drumul pe jos prin pădurea bătrână, o potecă în trepte leagă zona de staţionare de accesul în castel, pe partea opusă a dealului.

Dintre elementele de atracţie ale turului prin castel merită amintite: uriaşul arbore genealogic pictat pe pereţii sălii strămoşeşti (în care se poate observa şi numele regilor României), arcele suple ale salonului pentru baluri, picturile murale din bibliotecă, însemnele heraldice de pe cartea de onoare a castelului, portretele de familie, cazematele şi pivniţele subterane legate prin pasaje secrete medievale.

Transformat în muzeu şi întreţinut în continuare de membrii familiei Hohenzollern, castelul de pe Dealul Zollern aparţine, din punct de vedere istoric şi cultural, Germaniei. Modernitatea nu a dus la stingerea moştenirii dinastice, ci a contribuit la păstrarea ei, cu mijlocele-i aflate la îndemână. Pentru ramurile întinse ale arborelui genealogic, pereţii casei Hohenzollern păstrează suficient spaţiu liber, ca să înscrie generaţiile viitoare.

 

Sursa : www.discopera.ro

Praga, file de poveste19-09-2013


Este, fara pic de indoiala, una dintre cele mai cochete si atractive capitale europene – dovada pentru acest fapt stau cei nu mai putin de 4,1 milioane de turisti care o viziteaza anual. Care este secretul Pragai? Ce are acest stravechi oras regal, care este in egala masura al cehilor, dar si al germanilor si evreilor, in plus fata de Budapesta, Viena sau Munchen?

Profetia, vadul, pragul

La intrebarile de mai sus, un calator rafinat, cu eventuale afinitati antropologice, istorice si culturale, ar stramba din nas. Poate, pe buna dreptate. In fond, nu poti sa compari o cetate cu alta - fiecare are povestea si specificul ei. Cu toate acestea, este absolut natural sa te indragostesti de la prima vedere de unele locuri, atat de tare incat sa-ti doresti cu ardoare sa vezi, sa atingi si sa simti cat mai multe din spiritul si savoarea lor, fara a te satura in cele cateva zile de excursie sau vacanta. Dupa gustul meu, un astfel de loc este Praga, un oras ale carui origini se pierd, la propriu, in legenda.

Se spune ca Krok, un sef de trib mitic, a suparat o zeitate straveche, motiv pentru care soata sa nu i-a nascut niciun mostenitor, ci a avut trei fiice: vindecatoarea Kazi, vrajitoarea Teta si profetesa Libuše. Pe patul de moarte, neavand alta solutie, Krok a ales-o pe fiica cea mica sa-i fie succesoare - Libuše era blanda si inteleapta si iubita de popor. Cu toate acestea, razboinicii tribului nu au acceptat sa fie condusi de o femeie si i-au cerut clarvazatoarei sa-si aleaga un sot. Pentru a-i sfida pe luptatori, care se asteptau ca domnita sa-si ia de barbat pe unul dintre ei, Libuše s-a maritat cu Přemysl Plugarul, un om din popor, darz si blajin.

In cele din urma, razboinicii i-au acceptat pe cei doi drept conducatori, iar fiul cuplului, Nezamsyl a devenit primul din cei 7 printi legendari Přemysl, de la care se revedinca primul Duce de Boemia, Bořivoj I (870 - 889), cel dintai conducator atestat istoric al cehilor. De altfel, in Europa Centrala, dinastia Přemysl domina intregul Ev Mediu - o serie aproape nesfarsita de nobili, printi si regi cehi, polonezi, unguri si austrieci impartindu-si in arborele genealogic sangele albastru cu fiul lui Libuše.

Legenda familiei intemeietoare mai spune ca la putina vreme dupa casatorie, Libuše a profetit ca "cetatea familiei ei va fi ridicata pe vadul unui fluviu, acolo unde un om construieste pragul unei case". Intr-o buna zi, in timp ce vana impreuna cu fiul sau de-a lungul fluviului Vltava, Přemysl a descoperit un vad si pe zidarul din profetia nevestei sale. In acel loc, cuplul princiar si-a intemeiat resedinta, un Castel botezat Praha (termen de origine slava care se talmaceste atat vad, cat si prag).


Citadela Ducilor

Istoric, nucleul din jurul maiestuosului Castel Praga, este atestat drept urbe din 870, devenind resedinta predilecta a ducilor si regilor Boemiei si, de asemenea, una dintre primele episcopii (973) si arhiepiscopii (1344) europene. In jurul anului 1000, gratie pozitiei geografice extrem de avantajoase, Praga ajunge unul dintre cele mai mari centre comerciale ale Europei, statut care-i asigura bunastare si prosperitate, plus o dezvoltare galopanta - in acelasi an, este orasul cu cele mai multe castele si catedrale de pe continent, statut pe care si-l va pastra secole la rand.

Numerosii comercianti germani si evrei, care vin si se stabilesc aici, duc la nasterea unei atmosfere deschise, tolerante si cosmopolite. In 1270, se ridica Sinagoga Stanorova, prima cladire in stil gotic din Praga, care dainuie peste vremuri si ajunge cea mai veche sinagoga din Europa care mai este deschisa si astazi. In aceeasi perioada, se dezvolta Mala Strana, superbul cartier al germanilor, care, de asemenea, a supravietuit aproape intact pana in prezent, si cel de-al doilea pod peste Vltava.

Praga ajunge la apogeu in vremea lui Carol al IV-lea, rege al Germaniei, rege al Boemiei si, din 1355, imparat al Sfantului Imperiu Roman, un monarh luminat care face din Praha al treilea oras al Europei din vremea sa si construieste o seama dintre simbolurile-cult ale capitalei, precum impunatoarea catedrala a Sfantului Vitus (in curtea careia se afla o imensa statuie a Sfantului Gheorghe sculptata de niste mesteri romani din Cluj), cel mai frumos pod praghez (care-i poarta si numele) sau Universitatea Carol, cea mai veche universitate a Europei Centrale.

Perioada habsburgica, care incepe in secolul XV si se sfarseste la inceputul secolului XX, isi lasa si ea amprenta apasat asupra orasului - cehii, dimpreuna cu minoritatile germane, italiene si spaniole formeaza un stil baroc original, unic in lume, care avea sa ajunga renumit in Europa. Apar noi castele si palate, se ridica noi catedrale, evreii sunt persecutati si alungati in scurte episoade de antisemitism, pentru ca mai apoi sa fie reprimiti si sa ajunga sa formeze o minoritate care, in 1708, numara o patrime din intrega populatie pragheza.

Incercata de numeroase revolte si lupte, de invazia nazista, de bombardamentul aerian american de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial si de ocupatia Armatei Rosii, Praga a reusit sa treaca cu eleganta peste toate aceste suferinte, fara a-si altera magia staveche, blanda Revolutie de Catifea din 1989, prin care cehoslovacii s-au lepadat non-violent de comunisti, si separarea tihnita de Slovacia din 1993, fiind miscari politice firesti, naturale precum cele ale unui gentelman ce-si scutura o scama de pe frac.

 
Orasul din poveste si neintelesul Kafka

Am insistat atat de mult asupra istoriei Pragai pentru ca aceasta, aici mai mult decat in alte locuri, este absolut definitorie pentru oras. In fapt, daca te plimbi pe strada Mosteksá, prin Orasul Vechi - care, apropo, se afla pe lista siturilor patrimoniului mondial protejat de UNESCO -, printre numeroasele palate si taverne, ai impresia veritabila ca ai fost teleportat undeva in secolele XVI - XVII. Senzatia de imersiune intr-o alta lume este cu atat mai pregnanta cu cat majoritatea cladirilor sunt restaurate si bine intretinute, iar in Staré Město (Orasul Vechi), traficul este exclusiv pietonal.

Aceasta citadela de catedrale, turnuri si cupole, taiata de o Vltava cu ape limpezi, pe care mereu aluneca lebede, dar unita de numeroase poduri, a avut marele noroc de a scapa din curgerea timpului. A traversat secolele aproape neschimbata si s-a pastrat pana astazi cu ulitele si strazile ei pietruite, vilele si palatele cu gradini si curti imense, turle si statui, toate vegheate de sus de imensul Castel (conform Cartii Recordurilor, Pražský hrad cu cei 570 de metri pe care-i poseda in lungime este cel mai mare castel din lume), asa cum era in urma cu alte timpuri.

Acesta cred ca este marele farmec al Pragai si acest oras medieval viu, aflat in chiar inima unui "alt" oras cat se poate de modern, energic si vibrant, este particularitatea prin care Praga se distinge de alte mari capitale europene, unde istoria, chiar daca a fost atent conservata, este acum perceputa in cadru de muzeu, la timpul trecut. Plimbandu-te pe stradutele intortocheate din Staré Město, printre comercianti ambulanti costumati ca pe vremuri, crasmari care te imbie sa le calci pragul tavernelor medievale sau saltimbanci si performanti stradali ce-ti imbie urechile cu povesti si balade din alte veacuri, te astepti in orice clipa sa dai nas in nas cu domnite gratioase, sumbri cavaleri si falnici aristocrati. Iar de ajungi in miez de noapte prin Josefov, stravechiul cartier evreiesc in care s-a nascut si Franz Kafka, incadrat de cele sase sinagoci - Vysoká, Klausova, Maiselova, Pinkasova, Španělská si Staronov -, de Cimitirul Vechi si de ceasornicul Židovská, Golemul plamadit de rabinul mistic Judah Loew ben Bezalel pentru a apara ghetto-ul evreiesc de atacurile antisemite din secolul XVI ar fi o aparitie aievea cat se poate de fireasca.

In ceea ce-l priveste pe Kafka, daca ajungi sa cunosti cu adevarat Praga, este destul de greu de inteles cum un asemenea oras - eminamente gotic, baroc si romantic - a servit drept muza genialei viziune a absurdului care l-a propulsat pe scriitorul praghez de origine evreiasca in literatura universala. Cert este ca, postmortem, Praga si l-a insusit pe "fiul ratacitor" pe care-l ranise in timpul vietii, iar astazi orasul este al lui, mai mult decat al oricui altcuiva - dovada stau zecile de statui inchinate scriitorului, la poalele carora in fiecare zi praghezii aduc flori proaspete, muzeul Franz Kafka mereu arhiaglomerat si unde trebuie sa astepti cu orele pentru a-i trece pragul sau mormantul sau din Noul Cimitir Evreiesc din Olšany, devenit cel mai mare loc de pelerinaj al capitalei Cehiei.

5 obiective pe care nu avem voie sa le ratam in Praga

Staré Město, Orasul Vechi - situat intre Piata Wenceslas si Podul Carol, este cel mai frecventat loc turistic din Praga. Alei inguste se stracoara printre cladiri baroce si gotice, precum Catedrala Tyn (1256) sau Biserica Sfantului Nicolae (sec XIII). In piata din Staré Město se afla faimosul Ceas Astronomic (Orloj) faurit in 1410 de mesterul Mikuláš din Kadaň si profesorul Jan Šindel, iar turnul Vechii Primarii ofera o priveliste panoramica asupra intregului loc.

Pražský hrad, Castelul Praga - a fost domeniul legendar al intemeietorilor orasului si al tuturor ducilor, regilor si imparatilor Boemiei. In prezent, serveste drept muzeu si presidintie. Piatra de temelie i-a fost pusa undeva prin 870. In complexul de cladiri care alcatuiesc castelul se mai afla Bazilica Sfantului Gheorghe, Catedrala Sfantului Vitus, patru palate (vechiul palat regal - Starý královský, palatul de vara - Letohrádek královny Anny, palatul Lobkovický si noul palat regal - Nový královský), numeroase alte conace, amfiteatre si edificii si 8 gradini. Castelul care l-a inspirat pe Kafka este situat, precum in roman, pe un deal semet, de pe care ai o priveliste panoramica grandioasa asupra Pragai.

Malá Strana sau Prager Kleinseite, Orasul Micut - este unul dintre cele mai vechi locuri din capitala Cehiei, fiind cartierul minoritatii nemtesti care l-a cladit pe parcursul secolului XII. Aici se intalneste cea mai impunatoare cladire baroca din Praga, Palatul lui Albrecht von Wallenstein (1583 - 1634), generalul armatei imparatului Ferdinand II, biserica St. Nish pe al carei dom se gaseste faimoasa pictura a apoteozei Sfantului Nicolae, turnul Petřín sau Statuia Copilului Iisus ridicata in secolul XV in catedrala Kostel Panny Marie Vítězné.

Karlův most, Podul lui Carol - este cel mai pitoresc pod peste Vltava, ridicat de imparatul Carol al IV-lea in 1357 si finisat la inceputul secolului XV. Podul, cu o lungime de 516 metri si o latime de 10 m, a avut o importanta strategica deosebita - la vremea cu pricina, celelalte poduri, stravechi, se prabusisera, iar Kamenný most (Podul de piatra, cum a fost numit initial) a devenit cea mai importanta conexiune intre Orasul Vechi, Castel si imprejurimi, facand practic legatura comerciala intre Europa de Est si Europa de Vest. Este protejat de trei turnuri, doua situate pe malul cu Malá Strana, celalalt pe malul cu Staré Město. Turnul din Orasul Vechi este considerat de criticii de arta drept cea mai frumoasa cladire civila in stil gotic din lume. Karlův most este decorat cu 30 de statui, ridicate in secolul XVI. In prezent, se afla in plina restaurare, dar este deschis accesului publicului (de altfel, niciodata nu au circulat masini moderne pe el).

Nové Město, Orasul Nou - este cel mai nou din cele cinci asezari istorice autonome (din Evul Mediu pana in 1784) care formeaza astazi centrul Pragai, fondat in 1348 de Carol al IV-lea, dupa zidurile de est si sud ale Orasului Vechi. Cea mai cunoscuta locatie a Orasului Nou este Václavské náměstí, Piata Wenceslas (denumita astfel dupa sfanta patroana a Boemiei). Initial, locul se numea Koňský trh (Piata de cai), insa incepand cu secolul XIX, se transforma in centrul cultural si politic al Orasului Nou. Alte puncte de atractie in Nové Město sunt Muzeul Dvořák, Teatrul National, Piata Carol sau cele doua manastiri medievale inchinate Fecioarei Maria.

 
Sfaturi de calatorie pentru Praga

    Datorita temperaturilor extrem de reci din sezonul rece, potentate de vanturi aspre, cea mai propice perioada de vizitat Praga este sfarsitul primaverii - inceputul toamnei. Insa, daca suporti bine frigul (ia drept comparatie Viena in timpul toamnei si al iernii si scade 2-3 grade), poti sa o descoperi oricand.

    In Staré Město vei intalni numerosi comercianti stradali care iti vor oferi vin fiert, ceai sau bautura ceheasca traditionala, Becherovka, un bitter pe baza de ierburi, care te vor veseli, ajutandu-te sa uiti de temperatura scazuta de afara. Oricum, incepand cu luna octombrie pana spre sfarsitul lui mai, fesul, fularul, manusile si paltonul sunt "accesorii" vestimentare obligatorii. Mai ales ca, daca vrei cu adevarat sa cunosti Praga, trebuie sa te plimbi pe jos pe distante lungi (majoritatea siturilor istorice sunt exclusiv pietonale).

    Apropo de bautura, raportat la populatie, cehii sunt cei mai mari consumatori de bere din Europa. Pub-urile si tavernele (hospoda, cum le spun localnicii) sunt parte integranta a culturii locale, le vei gasi peste tot. Iti recomand berile locale - Gambrinus, Kozel, Bernard, Svijany, Dobřanská Hvězda sau Staropramen. Hai noroc!

    Daca ti se face foame, incearca un restaurant cu specific traditional. Bramboračka (supa de cartofi) sau kulajda (cea de ciuperci) sunt delicioase, apoi festinul poate continua cu savurosii utopenec (carnaciori cu ceapa si mirodenii), branza Syrečky si, in cele din urma, piesa "hardcore" - fabulosul Vepřo-knedlo-zelo (un platou cu carne de porc si vanat, preparate in stil medieval). Toate acestea sunt servite, de obicei, cu paine cu ghimbir, prajita, si usturoi. La desert, incearca strudelul local Jablkový závin, turta cu miere si nuci Medovník sau checul Palačinka.

    Pentru excursia in Cehia, nu are rost sa cumperi multe coroane (1 coroana = 0,16 ron); in afara de comerciantii ambulanti si de magazinurile cu suveniruri, aproape peste tot se poate plati cu cardul (fiind si mult mai avantajos).

    Daca te deplasezi pe distante lungi, foloseste cu incredere metroul, tramvaiul sau autobuzul (circula de la 5 dimineata pana la miezul noptii) - biletele sunt comune si iesi foarte avantajos daca achizitionezi un bilet pe 3 sau 5 zile. Nu incerca sa faci blatul! Amenda, usturatoare, este dubla fata de cea din Bucuresti (700 de coroane / 113,8 roni), iar controlorii chiar isi fac treaba.

    Evita sa folosesti taxiurile! Cu strainii, taximetristii cehi, chiar si cei de firma, sunt la fel de « tepari » precum cei mioritici. Daca ai nevoie cu adevarat de un taxi, cel mai bine este sa o rogi pe receptionera hotelului sa-ti comande unul.

    Viata de noapte din Praga este foarte energica si vibranta - vei intalni o puzderie de puburi si cluburi pentru toate gusturile, de la salsa si house la olddies si rock. In Praga se afla si Karlovy Lazne, cel mai mare club din Europa. Unele cluburi au taxa de intrare (fara discriminare, si pentru baieti si pentru fete) intre 100 si 200 de coroane, dar sunt si numeroase localuri free. Distractia incepe in jurul orei 23.00, iar inauntru, chiar si in cluburile de fite din Orasul Vechi, preturile sunt absolut decente si accesibile (o bere buna, de exemplu, costa intre 4 si 6 roni).

    Praga este centrul cultural al Cehiei. In orice perioada a anului ajungi in ea, este imposibil sa nu gasesti un festival, un concert, o arie sau o piesa de teatru (in limba engleza) care sa-ti capteze atentia. Mie mi-au placut, in mod deosebit, teatrele de papusi si salile de concerte mici, medievale din Orasul Vechi. Iti mai recomand sa vizitezi muzeele Kafka, Dušek si National, Tančící dům (Casa Dansului) si Josefov, cartierul evreiesc.

    Daca esti intr-un grup de 5-6 prieteni, este avantajos sa te plimbi cu o masinuta de epoca (costa 1200 de coroane pe ora) - le vei remarca negresit atat in Orasul Vechi, cat si in Orasul Nou; soferii acestora vorbesc engleza si va vor tine adevarate lectii de istorie in timp ce va plimba spre Castel.

    Apropo de Castel, daca nu esti un fan al drumetiilor la munte, este singurul loc din Praga in care nu iti recomand sa te duci pe jos - dealul pe care a fost ridicat este cu adevarat impunator, iar daca nu vrei sa ocolesti, pierzand o ora pe drumul pentru masini, caile de acces pietonal se fac pe niste stradute intortocheate cu infinite trepte (parca incep sa-l inteleg pe Kafka). In schimb, sa cobori din Castel in Prager Kleinseite este o experienta placuta, lipsita de efort fizic.
 

Sursa: www.descopera.ro

Top 10 cele mai ciudate asezari ale lumii09-10-2013


Recent, autoritatile din Sudan si-au anuntat planul de reproiectare a oraselor acestei tari in forma unor animale si fructe. Dezvoltatorii chinezi au de gand sa contruiasca in Golful Xiamen o imitatie a oraselului portuar spaniol Cadaqués, unde a trait candva artistul Salvador Dali. Dar acesti vizionari nu sunt nici pe departe pionieri intr-ale creativitatii urbanistice. Unele proiecte de acelasi fel se dovedesc, adesea, iluzorii si nu apuca sa vada lumina zilei, iar altele sunt rapid abandonate. Totusi, lumea este presarata, in diferse colturi ale sale, cu asezari fantastice, orase tematice si peisaje urbane suprarealiste. Iata zece dintre cele mai spectaculoase astfel de teritorii.


10. Orasul Sahului, Rusia
Ca descendenti directi ai lui Gingis Han, ar fi de asteptat ca locuitorii din Calmichia sa manifeste un cult aparte pentru fineturile artei razboiului si sa ii inchine acestuia festivaluri si monumente. Totusi, presedintele excentric al acestei republici rusesti, Kirsan Ilyumzhinov, a construit in 1998, cu o investitie de peste 30 de milioane de dolari, "Orasul Sahului", chiar in mijlocul Elistei, singura capitala europeana budista. Momentan, amanajarea urbanistica nu este un oras in adevaratul sens al cuvantului, aspecte vizuale tipice celui mai cunoscut sport al mintii regasindu-se doar la nivelul unui dom, in cateva case luxoase si pe unele stradute (nelipsind platforme de sah uriase, cu piese de dimensiunea unor copii), intr-o piscina, un hotel si un magazin de produse alimentare.

Cu toate acestea, conceptul se vrea a se extinde pana va cuprinde salile de opera si de spectacole din oras, muzeele, conservatorul, scoala de arte, academiile religioase, centrul de medicina traditionala si un complex de creativitate juvenila. Ramane de vazut daca toate acestea se vor intampla, avand in vedere ca mandatul de presedinte al lui Ilyumzhinov - care mai prezideaza si FIDE sau Federatia Mondiala de Sah - este pe cale sa expire, omul de afaceri nemaiavand dreptul sa isi depuna candidatura.


9. Regiunea Autonoma Evreiesca, Rusia
Un teritoriu evreiesc creat artificial de Stalin in indepartatul sud siberian, Regiunea Autonoma Evreiasca este un raion federal al Rusiei, situat la granita cu China. Populatia locului numara, in 2002, doar 190.000 de locuitori pe o suprafata de 36.000 km patrati (mai mare decat Israel), dintre care numai 1,5% sunt evrei, restul rusi si ucrainieni. Regiunea administrativa a fost fondata in 1928, in spiritul politicii staliniste a nationalitatilor, conform careia fiecare grup national din Uniunea Sovietica trebuia sa primeasca un teritoriu in care sa isi dezvolte autonom cultura.

Din punct de vedere al "Zionului Sovietic" ce se contura in fanteziile acelor vremuri, locul a ramas o relicva care mai aminteste de iudaism doar prin arhitectura unor cladiri si prin unele traditii inca pastrate. Ca stat, insa, Regiunea Autonoma Evreiasca, avand capitala la Birobidjan, este o entitate valida, cu guvern si partide politice, cu infrastructura, servicii de sanatate si de educatie, cu economie si turism. Nu este un teritoriu mort, asa cum il prezinta unele surse, prezenta inca vie a unor simboluri evreiesti dand un aer insolit locului.


8. Satul Piticilor, China
Peste 100 de cetateni chinezi suferinzi de nanism presteaza in cadrul unui spectacol intitulat "Regatul Piticilor", sustinut in apropierea localitatii Kunming, din provincia chineza Yunnan. Preselectia pentru aceasta reprezentatie a avut loc in vara anului 2009, participarea concurentilor presupunand numai doua conditii: varsta cuprinsa intre 18 si 40 ani si inaltimea mai mica de 130 centimetri. Nu erau solicitate alte abilitati speciale.

Acum, cei care au fost alesi, urca pe scena Gradinii Fluturilor din Lumea Kunming de doua ori pe zi, ca sa cante, sa danseze si sa presteze scene umoristice, totul pentru amuzarea multimii. Avand in vedere discriminarile de care se lovesc in China, oamenii in miniatura au privit "Regatul Piticilor" ca pe o oportunitate. Diversele surse atesta fie ideea ca parcul tematic este doar o afacere profitabila si nu o comunitate inchegata de pitici, fie emit teoria conform careia casele in forma de ciuperci servesc drept locuinte pentru ei si ca si-ar duce viata in acel loc.


7. Orasul unde nimeni nu are voie sa moara, Norvegia
Longyearbyen, mica localitate din arhipelagul norvegian Svalbard este una dintre cele mai nordice asezari umane si, la o prima vedere, nu pare mai mult decat un linistit oras din interiorul Cercului Arctic. Asta pana ii afli obiceiurile neobisnuite. O noapte dureaza aproximativ 6 luni, iar studentii invata cum sa impuste ursii polari pentru a se apara de atacurile acestora. Copiii de gradinita invata tehnici de fizioterapie pentru a-si mentine mobilitatea in cazuri de ninsoare abundenta, desi arhipelagul a inceput deja sa tanjeasca dupa zapezile de alta data, din cauza incalzirii globale. Nimic neobisnuit pentru un oras situat in apropierea Polului Nord. Ciudateniile apar in momentul in care locuitorii din Longyearbyen se confrunta cu o cauza naturala absolut normala: decesul.

Aceasta nu inseamna ca orasul este selectiv cu cei care trec poarta micului cimitir, doar ca expertii au realizat ca permafrostul impiedica descompunerea naturala a cadavrelor, motiv pentru care nimeni nu a mai fost inmormantat aici de peste 70 de ani. Pentru a primi un loc ce veci, locuitorii trebuie sa faca demersuri in alte orase ale Norvegiei, proceduri care uneori pot dura destul de mult. Dar ceea ce este si mai interesant, este faptul ca desi nimeni nu poate fi inmormantat in Longyearbyen, orasul este pregatit pentru Apocalipsa. In mica urbe norvegiana, programul Local Seed Vaults - program prin care seminte de plante sunt depozitate pentru a ajuta omenirea sa depaseasca o distrugere totala - a gasit locatia ideala pentru stocarea resurselor. Tot aici, in 1998, oamenii de stiinta au incercat sa dezgroape trupurile a sapte mineri decedati in 1918 din cauza gripei spaniole. Se spera identificarea virusului care a dus la moartea a peste 50 de milioane de oameni si crearea unui vaccin care sa il poata combate in viitor. Incercarile cercetatorilor au fost insa un esec.


6. Orasul Gunoaielor, Egipt
Manshiet Nasser este o ciudata comunitate din Cairo, Egipt. Oamenii numesc acest loc Orasul Gunoaielor, si asta pentru ca sute de tone de deseuri, din toata capitala egipteana, sunt aruncate aici. Si mai bizar este faptul ca exista persoane, chiar familii intregi, care locuiesc in Manshiet Nasser, sub denumirea generica de Zabbalin (gunoieri). Acestea scormonesc zilnic printre gunoaie in speranta de a gasi resturi care pot fi reciclate.

In fapt, circa 80% dintre gunoaiele adunate la Manshiet Nasser sunt reciclate si revandute. Majoritatea apartamentelor si a magazinelor construite in acest teritoriu nu au aprobare. In Orasul Gunoaielor, majoritatea familiilor sunt specializate in sortarea cate unui anumit tip de deseu. De asemenea, cea mai numeroasa comunitate de gunoieri este alcatuita din crestini ai Bisericii Copte, biserica in pestera a orasului, St Sama'an, fiind cea mai mare din Orientul Mijlociu, cu o capacitate de 20.000 de enoriasi. Desi pare incredibil, comunitati de acest gen exista si in alte colturi ale lumii, cele mai cunoscute fiind cele din Los Angeles, Mumbay si Manilla.


5. Insula Crucisator, Japonia
Candva cea mai dens populata locatie a lumii - cu 13.000 de locuitori pe km patrat, avand o suprafata de 1,2 km patrati - insula artificiala Hashima din apropierea coastei japoneze, careia pescarusii ce o survoleaza ii dau aerul unei uriase nava de lupta, este in prezent, poate, cel mai mare oras fantoma de pe planeta. Fondata initial ca dispozitiv de exploatare a carbunelui de catre gigantul japonez Mitsubishi, insula gazduia casino-uri, cinematografe si, mai ales, foarte multi oameni. Totul, pana la declinul industriei de carbuni, soldat cu inchiderea, in 1974, a minei, moment in care insula a fost subit abandonata de toti locuitorii ei.

Pana foarte recent, vizitarea locului era ilegala, deoarece nimic de pe insula nu mai poate fi restaurat si este complet nesigur. Pedeapsa pentru vizitarea insulei consta in 30 de zile de inchisoare. De curand insa, guvernul japonez a reconsiderat aceasta decizie si a renuntat la restrictia absoluta de vizitare a insulei. Denumirea de "Gunkanjima", adica Insula Crucisator, i se potriveste locului, deoarece, din anumite unghiuri, chiar pare a fi o asemenea nava teribila a marilor. Orasul de pe insula are in totalitate un aspect post-apocaliptic insa, dupa forma si pozitionarea cladirilor inca aflate in picioare, nici atunci cand regiunea era infloritoare traiul aici nu pare sa fi fost cel mai fericit - mai degraba comparabil cu vietuirea intr-un musuroi de furnici.


4. Gaura omului alb, Australia
Coober Pedy este un orasel din nordul Australiei Sudice, numarand o populatie de aproximativ 2.000 de locuitori. Localitatea este renumita pentru statutul ei de "capitala mondiala a opalului" - gratie cantitatii uriase de opal pretios exploatat aici - dar se bucura si de faima si gratie celei mai numeroase comunitati umane care traiesc in subteran, indeosebi in foste mine restaurate, din pricina insuportabilei calduri diurne a locului. Denumirea de "Coober Pedy" vine din termenul aborigen local "kupa-piti", care inseamna "groapa omului alb".

Aici, o casa standard sub pamant, cu trei camere, sufragerie, bucatarie si baie poate fi sapata in stanca dealurilor pentru un pret similar unei case la suprafata. Cea suberana isi pastreaza o temperatura constanta, in timp ce casa de pe sol are nevoie de aer conditionat, mai ales in lunile de vara, atunci cand temperaturile depasesc mereu 40 de grade Celsius. Coober Pedy este un orasel foarte mic, care a devenit un popas popular in randul destinatiilor turistice, atractii importante ale locului fiind minele, cimitirul, bisericile, hotelul si magazinele din subteran. Situat la jumatatea distantei dintre Adelaide si Alice Spring, Coober Pady a devenit rapid o atractie turistica, turismul aducand, in prezent, la fel de multi bani pe cat o fac extractiile de opal.


3. Orasul-fantoma modern, China
In general, prin oras fantoma se intelege o asezare umana parasita dupa o indelunga locuire, o asezare veche, abandonata de catre oameni in urma unui cataclism sau a caderii economice. Cum poate, insa, un oras ultra modern sa devina unul fantoma? Ei bine, raspunsul vine din China, mai precis din orasul Ordos, acolo unde Kangbashi, unul dintre cele mai noi si mai moderne cartiere, este absolut gol. Districtul Kangabashi din Mongolia Interioara, China, a fost ridicat dupa toate standardele moderne, fiind capabil sa gazduiasca peste 1 milion de oameni, cea mai mare parte dintre ei trebuind sa lucreze in minele din apropierea orasului.

Autoritatile au investit circa 2,6 miliarde de dolari pentru a transforma zona intr-o veritabila metropola din care nu lipsesc uriase cladiri administrative, zgarie-nori, cladiri post-moderniste, muzee, teatre, biblioteci, parcuri sau resedinte de lux. Si chiar daca pare absurd, nimeni nu s-a gandit ca oamenii vor avea nevoie si de scoli, spitale, cablu TV, internet, un serviciu de taxi sau cluburi in care tinerii sa socializeze, motive suficiente pentru ca oamenii sa evite luxoasa destinatie. In prezent, singurii locuitori care pot fi intalniti pe strazile din Kangbashi sunt angajatii firmelor de salubrizare si extrem de putinii temerari care au ales sa locuiasca aici.


2. Orasul Tamisei, China
Asezarea-satelit intitulata "Orasul Tamisei" a fost inaugurata in 2006, ca parte a programului shaghaian "Un Oras, Noua Asezari", manifestand cultura britanica din care s-a inspirat printr-o piata centrala, cabine telefonice rosii, strazi denumite "High", "Oxford" sau Queen", precum si, desigur, prin priopriul raul artificial Tamisa. Totusi, in ciuda unei marketizari intense, comunitatea a esuat in a prospera, iar ceea ce a ramas in aceasta parte a Shanghai-ului este un oras destul de inert, dar un loc ideal pentru o plimbare linistita de dupa-amiaza.

Primul detaliu care atrage atentia in Orasul Tamisei sunt garzile in uniforme rosii care, chiar daca mai putin fastuos, la fel ca in Londra, se schimba periodic. Continuand pe strazile pavate cu piatra cubica, printre cladiri respectand fidel arhitectura anglo-europeana, pot fi admirate statui ale personalitatilor britanice, precum Winston Churchill si Printesa Diana, magazine si restaurante goale, o biserica crestina inconjurata de o peluza perfect tunsa unde chiar se oficilizeaza o cununie religioasa si chiar cateva mici stabilimente adresate publicului care au reusit sa se mentina si unde vizitatorii pot servi diferite specialitati cu specific londonez.


1. Federatia Damanhur, Italia
La 30 de kilometri de orasul italian Torino se afla orasul subteran Damanhur, supranumit Orasul Luminilor si "sediul" comunitatii damanhuriene. Locuitorii sai sustin ca puternica lor baza sociala, spirituala si economica reprezinta un exemplu demn de urmat de catre intreaga omenire. Ei au propria constitutie, propria moneda (credito) si propria limba, folosita in ritualuri. Idealul declarat al damanhurienilor il constituie promovarea libertatii de exprimare si circulatie a ideilor, incurajarea creativitatii si "imbunatatirea sinelui", vazute ca pasi pe calea evolutiei superioare a speciei umane. Locul a constituit multa vreme un secret pastrat cu strasnicie. Vastul complex de galerii si domuri subpamantene este cel mai mare din lume si, pana de curand, nici unui strain nu i-a fost permis accesul aici.

Existenta templului subteran a fost facuta publica abia in urma cu cativa ani, de catre un fost membru al comunitatii. De atunci, Damanhur si-a deschis portile si pentru vizitatori. Pretutindeni, simbolurile evoca dualitatea existentei - barbat-femeie, bine-rau, Soare-Luna -, podelele sunt decorate cu mozaicuri, iar peretii cu figuri in marime naturala, reprezentate dansand si luptandu-se. Toate acestea au fost lucrate exclusiv cu mana, asa cum au cerut intemeietorii. Fiecare incapere simbolizeaza un aspect al existentei: sala metalelor, unde viciul si virtutea duc o lupta fara sfarsit, sala pamantului, cu usile sale solara si selenara, sala oglinzilor si sala apei, unde peretii sunt decorati cu texte initiatice, scrise in limba secreta a comunitatii. Aici, femeile si barbatii sunt parteneri egali si isi unesc fortele completandu-se reciproc. Damanhurienii au un mod specific in care "se lupta cu fortele malefice": calatoriile astrale. Nu numai ca exista cursuri de felul acesta la Universitatea Damanhur, dar exista si o incapere speciala rezervata calatoriilor in timp si spatiu.

 

Sursa: www.descopera.ro

Tags:

...si pe facebook:

Opinia ta conteaza: