De ce sunt scumpe biletele de avion?16-08-2011

Cele zece țări din Europa care taxează fiecare pasager al companiilor aeriene au încasări de peste 4,5 miliarde de euro. Dacă România ar introduce la rându-i o astfel de taxă, ar strânge cel puțin 5 milioane de euro anual.

Germania, Austria și Serbia au introdus în acest an o taxă pe care pasagerii companiilor aeriene sunt obligați să o achite în momentul achiziționării unui bilet de avion. Spre exasperarea companiilor aeriene, taxa se adaugă celor deja existente, scumpește biletul de avion și duce la scăderea numărului de pasageri. În același timp, taxa aduce încasări la buget care nu sunt deloc de neglijat.

Potrivit estimărilor guvernului german, noua taxă de pasager ar aduce în 2011 încasări de un miliard de euro la buget, în condițiile în care pasagerul plătește opt euro pe fiecare zbor pe o distanță mai mică de 2.500 de kilometri, 25 de euro, pentru distanțe între 2.500 și 6.000 de kilometri și 45 de euro, pentru curse mai lungi.

De 16 ori mai puține încasări la buget va aduce ecotaxa impusă de ministerul de finanțe al Austriei pasagerilor care zboară din această țară. Fiecare zbor în Europa va fi taxat cu opt euro, iar cele long-courrier, cu 40 de euro. Operatorii Austrian Airlines și NIKI au criticat dur măsurile guvernului, clasificând măsura drept una nerealistă și care va fi văzută de către pasageri ca un impediment.

După modelul occidental, sârbii au introdus o taxă de pasager în valoare de 0,98 euro, măsură ce-i va ajuta pe aceștia să strângă aproape 1,8 milioane de euro, bani ce vor fi utilizați pentru dezvoltarea transportului aerian. Cei mai mulți bani la buget îi aduce Marea Britanie, de altfel prima țară care a introdus o astfel de taxă (în 1994). Se estimează că încasările anuale din taxa de pasager vor crește de la 2,2 miliarde de la 4,5 miliarde în anul fiscal 2015-2016.

Experiențe negative

În goana după bani la buget, statele europene continuă să introducă diferite taxe în prețul final al biletului de avion, fără a se uita la experiența anumitor țări care au renunțat la taxarea suplimentară a pasagerilor în favoarea creșterii numărului acestora. Danemarca, Malta și Olanda sunt statele din Europa care au anulat taxa percepută după scăderea numărului de bilete vândute.

Prima care a scos acest bir, în valoare de aproximativ zece euro, a fost Danemarca, în 2007, după 11 ani de aplicare. Motivul invocat de autoritățile daneze a fost dorința de a crește traficul pe aeroportul internațional din Copenhaga și, în același timp, traficul intern.

În 2008, tot după 11 ani de percepere a taxei (a cărei valoare era de aproximativ 46 de euro), Malta a renunțat la aceasta pentru că a fost considerată de către Comisia Europeană drept discriminatorie fiind plătită doar pentru zborurile internaționale.

Însă, cel mai clar exemplu este cel al Olandei care a introdus taxa în 2008 și la un an a eliminat-o. Potrivit Asociației Transportatorilor Aerieni Europeni (AEA), taxa a adus încasări la buget de 261 de milioane de euro în 2008, însă dacă ar fi fost păstrată ar fi pus în pericol 7.000 de locuri de muncă și ar fi condus la o scădere a traficului de pasageri cu 9%.

Cât ar câștiga România

România se numără printre statele care nu au introdus pe vreme de criză taxe suplimentare pentru transportul aerian. În noiembrie 2010, când s-a înființat Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), s-a decis că 0,275 euro din tariful de pasager îmbarcat să fie redirecționat pentru finanțarea CIAS. Taxa se percepe pentru plecări și se estimează că adună anual peste 1,37 milioane de euro.

„Poate fi diminuată dacă se constată o creștere subită a numărului de pasageri, în același timp, în cazul scăderii dramatice a traficului, taxa redirecționată ar crește“, declară Mircea Ciucă, directorul general al CIAS.

Potrivit unor estimări Capital, dacă România ar introduce o taxă similară ca valoare celei mai mici taxe practicate în Europa (0,98 euro în Serbia), anual s-ar strânge cel puțin cinci milioane de euro la bugetul statului, în condițiile în care, în 2010, peste zece milioane de pasageri au fost înregistrați pe aeroporturile din România.

Sursă: stiri-turism.com

Antalya la doar 3 ore de Satu Mare15-06-2011

Sătmărenii care doresc să viziteze Turcia şi aleg să ajungă la destinaţie cu avionul din vara acestui an nu va mai trebui să se deplaseze până la Cluj Napoca sau Budapesta. Primul Charter spre Antalya va decola de pe Aeroportul din Satu Mare pe data de 13 iunie. 11 agenţii de turism şi-au anunţat interesul pentru acest proiect iniţiat de Aeroportul sătmărean şi susţinut de Consiliul Judeţean (CJ) Satu Mare.

Anunţul a fost făcut in 13 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Aeroportul din Satu Mare. La întâlnirea cu presa au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Csehi Árpád, cei doi vicepreşedinţi Mircea Govor şi Adrian Ştef respectiv directorul Aeroportului din Satu Mare, Nicolae Fekete. “Prima cursă este programată pe data de 13 iunie de la ora 17.50 sau 18.00. Încă nu s-a stabilit ora exactă de plecare. Apoi, după o escală de 40 de minute la Târgu Mureş, avionul va pleca mai departe spre Antalya. Călătoria durează în total 3 ore. Cursele vor fi săptămânale şi sunt programate pentru fiecare zi de luni”, a precizat Adrian Ştef. Potrivit agenţiilor de turism implicate în proiect preţurile unui bilet de avion Satu Mare – Antalya încep de la 479 de euro.

Avem unul din cele mai mari aeroporturi din România

Acesta va fi prima cursă internaţională de pe Aeroportul din Satu Mare după o pauză de aproximativ 3 ani. “Ultima cursă internaţională am avut-o în 2008. Ne gândim să introducem curse şi spre Europa de vest dar ne găsim încă în faza de negocieri. De altfel, am primit aprobările de operare de zboruri şi în spaţiul Schengen dar ar fi prea devreme să vorbim despre acest lucru”, a declarat directorul Aeroportului Satu Mare. Potrivit vicepreşedintelui CJ Satu Mare, Adrian Ştef, Aeroportul sătmărean dispune de una dintre cele mai lungi piste de de decolare din această regiune a ţării. “Depăşim atât Baia Mare cât şi Oradea şi Clujul din acest punct de vedere”, a precizat Ştef. În opinia vicepreşedintelui CJ Mircea Govor, “ar trebuii să atragem cât mai multe companii aeriene spre Aeroportul din Satu Mare. E păcat că Satu Mare are una din cele mai mari Aeroporturi din ţară şi nu este exploatat la capacitate maximă. Problema e că poate suntem prea departe de Bucureşti”. Charterul care va lua drumul Antalyiei începând cu data de 13 iunie va avea o capacitate de 180 de locuri, dintre care 100 pentru Satu Mare şi restul de 80 pentru Târgu Mureş.

Minuni pe cale de disparitie 16-04-2011

Patrimoniul cultural si cel natural – un dar al trecutului care ar trebui lasat mostenire viitorului – reprezinta doua surse de viata si de inspiratie primordiale. Locuri atat de diverse precum intinderile Parcului National Serengeti din Africa orientala, piramidele din Egipt, Marea Bariera de Corali din Australia sau catedralele baroce din America Latina alcatuiesc un patrimoniu mondial, ale carui situri, potrivit UNESCO, apartin, indiferent de teritoriul pe care sunt plasate, tuturor popoarelor. Multe dintre aceste situri traiesc suferinta unor amenintari ingrijoratoare.

7 minuni in declin

Venetia, Canal Grande

"S-a stins viata falnicei Venetii,/ n-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri". Chiar daca, la vremea cand Eminescu scria aceste versuri, Orasul Dogilor nu mai avea, intr-adevar, opulenta de pe vremea Serenissimei Republici, astazi, cel putin sub raportul spectaculosului si al iluminarii feerice, arata grandios. Problema acestui oras fondat in anul 452, unic in miraculoasa lui alcatuire lacustra, este aceea ca se scufunda cu aproximativ 1,5 cm pe secol, oricat de masive sunt eforturile, sustinute la scara industriala, de pompare a apei din structurile subterane.

Insulele Maldive

Desi pare aproape imposibil de imaginat ca o intrega tara sa se scufunde, exact asta se intampla cu Maldivele, "o semintie" de aproximativ 1.200 de insule, scaldate de niste ape care, potrivit specialistilor, contin cea mai bogata viata marina din lume. 80% dintre aceste insule se afla cu aproape un metru peste nivelul marii si sunt pandite de un risc tragic: cresterea continua a nivelului oceanului, fenomen cauzat de incalzirea globala. In timpul tsunami-ului din 2004, care a afectat intreaga infrastructura a tarii, multi atoli din zona au disparut definitiv de pe harta lumii.

Zapezile de pe Kilimanjaro

Considerat cel mai inalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un varf (cel vestic) caruia localnicii ii spun, nu intamplator, Masai Ngaje Ngai, adica Salasul lui Dumnezeu. Aerul sau de templu al transcendentului e intretinut si de hlamida imaculata de zapada care ii imbraca, indiferent de anotimp, piscul. In ultimii ani, acest acoperamant alb si-a restrans treptat dimensiunile, din pricina aceleiasi incalziri globale. Specialistii spun ca ghetarii care pareau eterni vor deveni, in doar cincisprezece ani, istorie.

Marele Zid Chinezesc

Cele mai vechi segmente din acest monument, probabil cel mai autoritar simbol al Imperiului de Mijloc, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. Frontiera semeata si edificiu de aparare, singurul artefact uman vizibil din spatiul cosmic, Zidul a fost consolidat in vremea dinastiei Ming (secolul al XIV-lea). Astazi, aproape doua treimi din cei 6.400 de kilometri care reprezinta distanta de la granita cu Coreea si pana in desertul Gobi au fost distruse de eroziune si de dezvoltarea necontrolata a regiunilor din preajma.

Luxor, Egipt

Datand, aproximativ, din veacul al XIV-lea i.Hr., complexul Luxor de pe malul apusean al Nilului - care include Valea Regilor, Valea Reginelor, precum si mai bine de 40 de temple si monumente funerare - este amenintat nu doar de ravagiile turismului si de rapacitatea "pradatorilor" de vestigii arheologice, ci si de catre insusi fluviul sacru. Constructia barajului de la Aswan, in urma cu 40 de ani, a prilejuit infiltratii masive de apa, care au erodat vechile fundatii si au acoperit numeroase morminte.

Machu Picchu, Peru

Stravechea cetate incasa este pe cale sa devina o victima a propriei sale popularitati. Ruinele, descoperite de istoricul american Hiram Bingham in 1911, au devenit cea mai populara atractie turistica peruviana din ultima vreme. Traficul urias (circa un milion de vizitatori anual) a provocat destabilizarea si chiar prabusirea unora dintre fundatiile de piatra. In plus, dezvoltarea zonala - consecinta a valului de vilegiaturisti - ameninta mediul alpin in care a fost edificata cetatea.

Triunghiul de coral, Indonezia

In acest spatiu au fost descoperite mai bine de 3.000 de specii de pesti si circa 600 de varietati de corali, adica aproximativ 75% din totalul cunoscut pana asazi. Acest ecosistem paradisiac se confrunta cu doua probleme severe: pescuitul excesiv si pescuitul distructiv (care foloseste, pentru uciderea pestilor, explozibili sau otravuri). Consecinta acestor actiuni criminale este nu doar disparitia vietatilor acvatice, ci si distrugerea habitatului lor.

Sursa: www.descopera.ro