Municipalitatea din Bistrita a lansat pe 17 iulie noul brand turistic al orasului, un proiect cu o valoare totala de aproape 1 milion de lei.
Crearea unui brand turistic pentru promovarea Municipiului Bistrita, si anume Cetatea Medievala Bistrita, reprezinta unul din obiectivele specifice ale proiectului ”Promovarea Turistica a Cetatii Medievale Bistrita’, proiect derulat de Primaria Bistrita in perioada 30 decembrie 2010, 19 decembrie 2011, si implica atat creatia cat si implementarea si comunicarea noi identitati a orasului.
Proiectul a fost finantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, prin Programul Operational Regional, Axa Prioritara 5 -
”Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul major de interventie 5.3 – ”Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica”.
Municipiul Bistrita a intrat in acest intr-un proces de rebranding al carui obiectiv principal consta in cresterea atractivitatii si competitivitatii sale turistice.
Sigla este conceputa ca o interpretare moderna a elementelor arhitecturale dominante ale orasului: Ansamblul Sugalete si Biserica Evanghelica. Ansamblul Sugalete este cel mai lung sirde case medievale cu arcade la parter din Romania, iar Biserica Evanghelica este biserica cu cel mai inalt turn medieval din Transilvania.
Mascota, inspirata de strutul cu potcoava in cioc pastrat in toate stemele orasului Bistrita de mai bine de 400 de ani, are ca scop starnirea curiozitatii fata de trecutul si prezentul orasului.
Sloganul Bistrita, poarta Transilvaniei lanseaza o invitatie de patrundere in istoria, arhitectura si frumusetea unui oras reprezentativ pentru regiunea Transilvaniei.
Sursa: www.dailybusiness.ro
Snowboarderii se accidenteaza mai des, iar schiorii mai grav – acesta este rezultatul la care au ajuns cercetatorii americani. Ei au cautat sa puna in balanta pericolele care vin din practicarea celor doua sporturi de iarna. In schimb, o comisie elvetiana vede mari diferente si nu doar in numarul politelor de asigurare platite, dar si in privinta numarului zilelor concediului medical.
Compararea celor doua sporturi de iarna este deja o tema arhicunoscuta si mult prea mult dezbatuta, insa ceea ce este demn de luat in considerare este factorul de risc care se refera la probabilitatea accidentelor. Publicatia engleza „The Guardian” a facut referire la acel studiu american care afirma ca schiul este mult mai periculos decat snowboardul, deoarece multe dintre accidentele de schi se termina in mod tragic. In schimb, in snowboard au loc mult mai multe accidente ca numar, dar ce-i drept, mult mai usoare.
Profesorul Jasper Shealy, de la Rochester Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, de 40 ani se ocupa cu studierea si cercetarea accidentelor petrecute in sport. El a ajuns la concluzia ca snowboarderii se accidenteaza in jur de 50-60% mai mult decat schiorii. Drept compensatie, numarul deceselor in snowboard este cu 30% mai mic decat in schi. Cercetarea sa se refera si la cauza care duce spre un accident mortal in schi. Evenimentul nefericit poate fi pricinuita de coliziunea in viteza cu un copac, stalp sau stanca si nu cu un alt schior aflat in miscare. Profesorul Shealy scoate in evidenta importanta pe care au avut-o modernizarea legaturilor. In trecut acestea au provocat numeroase fracturi ale picioarelor.
James Stentiford, snowborder britanic, a declarat pentru „The Guardian” ca „atata timp cat pentru schiori viteza este mai importanta si cine ajunge primul la baza partiei, snowboarderii sunt interesanti de miscari, sarituri si figuri care in realizarea lor, implica o viteza mai mica. Este evident ca si accidentarile sunt mai dese, dar nu atat de grave”.
Nu toti sunt multumiti de rezultatele cercetatorului american. Cat Weakley, editorul sectiunii de schi si snowboard de la publicatia „Daily Mail” este de parere ca niciun sport de iarna nu poate fi catalogata una mai periculoasa decat cealalta. „Totul depinde de cel care il practica, de cunoasterea limitelor propriei persoane, de atentia cuvenita si de dorinta de a iesi in evidenta pe partie...”, a declarat Cat Weakley.
Din baza de date a companiei elvetiane de asigurari, SUVA reiese altceva. Purtatorul de cuvant, Erich Wiederkehr a dat de inteles ca multe depind de comportamentul practicantilor sporturilor de iarna. In schimb, din statisticile firmei, in general cheltuielile accidentelor de schi se ridica la 6300 CHF, iar a snowboarderilor la 3300 CHF. In privinta zilelor de concediu medical, schiorii lipsesc de la munca 22 zile de, iar snowboarderii 13 zile.
Sursa: skimania.ro