Snowboarderii se accidenteaza mai des, iar schiorii mai grav – acesta este rezultatul la care au ajuns cercetatorii americani. Ei au cautat sa puna in balanta pericolele care vin din practicarea celor doua sporturi de iarna. In schimb, o comisie elvetiana vede mari diferente si nu doar in numarul politelor de asigurare platite, dar si in privinta numarului zilelor concediului medical.
Compararea celor doua sporturi de iarna este deja o tema arhicunoscuta si mult prea mult dezbatuta, insa ceea ce este demn de luat in considerare este factorul de risc care se refera la probabilitatea accidentelor. Publicatia engleza „The Guardian” a facut referire la acel studiu american care afirma ca schiul este mult mai periculos decat snowboardul, deoarece multe dintre accidentele de schi se termina in mod tragic. In schimb, in snowboard au loc mult mai multe accidente ca numar, dar ce-i drept, mult mai usoare.
Profesorul Jasper Shealy, de la Rochester Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, de 40 ani se ocupa cu studierea si cercetarea accidentelor petrecute in sport. El a ajuns la concluzia ca snowboarderii se accidenteaza in jur de 50-60% mai mult decat schiorii. Drept compensatie, numarul deceselor in snowboard este cu 30% mai mic decat in schi. Cercetarea sa se refera si la cauza care duce spre un accident mortal in schi. Evenimentul nefericit poate fi pricinuita de coliziunea in viteza cu un copac, stalp sau stanca si nu cu un alt schior aflat in miscare. Profesorul Shealy scoate in evidenta importanta pe care au avut-o modernizarea legaturilor. In trecut acestea au provocat numeroase fracturi ale picioarelor.
James Stentiford, snowborder britanic, a declarat pentru „The Guardian” ca „atata timp cat pentru schiori viteza este mai importanta si cine ajunge primul la baza partiei, snowboarderii sunt interesanti de miscari, sarituri si figuri care in realizarea lor, implica o viteza mai mica. Este evident ca si accidentarile sunt mai dese, dar nu atat de grave”.
Nu toti sunt multumiti de rezultatele cercetatorului american. Cat Weakley, editorul sectiunii de schi si snowboard de la publicatia „Daily Mail” este de parere ca niciun sport de iarna nu poate fi catalogata una mai periculoasa decat cealalta. „Totul depinde de cel care il practica, de cunoasterea limitelor propriei persoane, de atentia cuvenita si de dorinta de a iesi in evidenta pe partie...”, a declarat Cat Weakley.
Din baza de date a companiei elvetiane de asigurari, SUVA reiese altceva. Purtatorul de cuvant, Erich Wiederkehr a dat de inteles ca multe depind de comportamentul practicantilor sporturilor de iarna. In schimb, din statisticile firmei, in general cheltuielile accidentelor de schi se ridica la 6300 CHF, iar a snowboarderilor la 3300 CHF. In privinta zilelor de concediu medical, schiorii lipsesc de la munca 22 zile de, iar snowboarderii 13 zile.
Sursa: skimania.ro
Patrimoniul cultural si cel natural – un dar al trecutului care ar trebui lasat mostenire viitorului – reprezinta doua surse de viata si de inspiratie primordiale. Locuri atat de diverse precum intinderile Parcului National Serengeti din Africa orientala, piramidele din Egipt, Marea Bariera de Corali din Australia sau catedralele baroce din America Latina alcatuiesc un patrimoniu mondial, ale carui situri, potrivit UNESCO, apartin, indiferent de teritoriul pe care sunt plasate, tuturor popoarelor. Multe dintre aceste situri traiesc suferinta unor amenintari ingrijoratoare.
7 minuni in declin
Venetia, Canal Grande
"S-a stins viata falnicei Venetii,/ n-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri". Chiar daca, la vremea cand Eminescu scria aceste versuri, Orasul Dogilor nu mai avea, intr-adevar, opulenta de pe vremea Serenissimei Republici, astazi, cel putin sub raportul spectaculosului si al iluminarii feerice, arata grandios. Problema acestui oras fondat in anul 452, unic in miraculoasa lui alcatuire lacustra, este aceea ca se scufunda cu aproximativ 1,5 cm pe secol, oricat de masive sunt eforturile, sustinute la scara industriala, de pompare a apei din structurile subterane.
Insulele Maldive
Desi pare aproape imposibil de imaginat ca o intrega tara sa se scufunde, exact asta se intampla cu Maldivele, "o semintie" de aproximativ 1.200 de insule, scaldate de niste ape care, potrivit specialistilor, contin cea mai bogata viata marina din lume. 80% dintre aceste insule se afla cu aproape un metru peste nivelul marii si sunt pandite de un risc tragic: cresterea continua a nivelului oceanului, fenomen cauzat de incalzirea globala. In timpul tsunami-ului din 2004, care a afectat intreaga infrastructura a tarii, multi atoli din zona au disparut definitiv de pe harta lumii.
Zapezile de pe Kilimanjaro
Considerat cel mai inalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un varf (cel vestic) caruia localnicii ii spun, nu intamplator, Masai Ngaje Ngai, adica Salasul lui Dumnezeu. Aerul sau de templu al transcendentului e intretinut si de hlamida imaculata de zapada care ii imbraca, indiferent de anotimp, piscul. In ultimii ani, acest acoperamant alb si-a restrans treptat dimensiunile, din pricina aceleiasi incalziri globale. Specialistii spun ca ghetarii care pareau eterni vor deveni, in doar cincisprezece ani, istorie.
Marele Zid Chinezesc
Cele mai vechi segmente din acest monument, probabil cel mai autoritar simbol al Imperiului de Mijloc, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. Frontiera semeata si edificiu de aparare, singurul artefact uman vizibil din spatiul cosmic, Zidul a fost consolidat in vremea dinastiei Ming (secolul al XIV-lea). Astazi, aproape doua treimi din cei 6.400 de kilometri care reprezinta distanta de la granita cu Coreea si pana in desertul Gobi au fost distruse de eroziune si de dezvoltarea necontrolata a regiunilor din preajma.
Luxor, Egipt
Datand, aproximativ, din veacul al XIV-lea i.Hr., complexul Luxor de pe malul apusean al Nilului - care include Valea Regilor, Valea Reginelor, precum si mai bine de 40 de temple si monumente funerare - este amenintat nu doar de ravagiile turismului si de rapacitatea "pradatorilor" de vestigii arheologice, ci si de catre insusi fluviul sacru. Constructia barajului de la Aswan, in urma cu 40 de ani, a prilejuit infiltratii masive de apa, care au erodat vechile fundatii si au acoperit numeroase morminte.
Machu Picchu, Peru
Stravechea cetate incasa este pe cale sa devina o victima a propriei sale popularitati. Ruinele, descoperite de istoricul american Hiram Bingham in 1911, au devenit cea mai populara atractie turistica peruviana din ultima vreme. Traficul urias (circa un milion de vizitatori anual) a provocat destabilizarea si chiar prabusirea unora dintre fundatiile de piatra. In plus, dezvoltarea zonala - consecinta a valului de vilegiaturisti - ameninta mediul alpin in care a fost edificata cetatea.
Triunghiul de coral, Indonezia
In acest spatiu au fost descoperite mai bine de 3.000 de specii de pesti si circa 600 de varietati de corali, adica aproximativ 75% din totalul cunoscut pana asazi. Acest ecosistem paradisiac se confrunta cu doua probleme severe: pescuitul excesiv si pescuitul distructiv (care foloseste, pentru uciderea pestilor, explozibili sau otravuri). Consecinta acestor actiuni criminale este nu doar disparitia vietatilor acvatice, ci si distrugerea habitatului lor.
Sursa: www.descopera.ro
Zgarie-norii plutitori isi fac loc in vecinatatea cladirilor ponosite, iar navele mari de croaziera impart Golful Persic cu barcile pescaresti din lemn. Un tinut arid, asemenea planetei Dune a lui Frank Herbert, in care mirodenia pentru care multi sunt dispusi sa plateasca pretul suprem nu e altceva decat petrolul...
Cu mai bine de o jumatate de secol in urma, de-a lungul coastei Golfului Persic isi duceau viata, de pe-o zi pe alta, pescarii si cautatorii de perle. In anii `40, petrolul avea sa schimbe cursul istoriei. Casele care stateau sa se darame s-au preschimbat in cladiri futuriste gratie unor seici care nu s-au lasat prinsi in mirajul aurului negru si au intocmit un plan de rezerva, care sa le asigure un trai bun si dupa epuizarea resurselor naturale. Conducatorii au pariat totul pe o singura carte: turismul, o miza care avea sa aseze Emiratele Arabe Unite printre tarile cele mai dezvoltate ale lumii.
Plaje artificiale, sporturi extreme si… perle
Turismul se concentreaza in jurul intinderilor de nisip. Daca dunele desertului sunt rezervate celor putini care se incumeta sa le strabata, nisipul cald al plajelor ii rasfata pe toti: de la turistii care vor sa se bronzeze intr-un colt uitat de lume, pana la cei care prefera confortul oferit de un sezlong luxos.
Si totusi, Emiratele n-au excelat, in trecut, la capitolul „plaje”, dispunand de o fasie ingusta de nisip pe coasta Golfului Persic. Emirul din Dubai a venit atunci cu ideea construirii unor plaje artificiale in forma de palmier, mult mai practice decat intinderile de nisip circulare. Asa s-au nascut Palm Jumeirah, Palm Jebel Ali si Palm Deira, unde vedetele din lumea intreaga s-au inghesuit sa cumpere proprietati. Emiratele Arabe Unite sunt acum cunoscute in lumea intreaga multumita conditiilor optime pentrujet ski, snorkeling, scuba diving si kiteboarding.
Diferentele de natura cultura dintre romani si locuitorii Emiratelor ar putea sa-ti sugereze sa uiti, pentru cateva zile, de plaja si sa incerci sa descoperi stilul de viata al gazdelor. In loc de obisnuitele excursii cu camile in desert, poti organiza o iesire la pescuit impreuna cu localnicii, care inca mai folosesc barci din lemn si instrumente vechi de secole. S-ar putea sa faci rost, astfel, si de o perla. Aceste pietre semipretioase erau cautate si apoi valorificate de localnici inca din Antichitate. Aproape la fel de interesanta pare a fi supravegherea construirii unei corabii. Localnicii nu se folosesc de planuri, fac masuratorile „dupa ochi” si au doar instrumente simple. Crearea unui vas de mari dimensiuni dureaza chiar si zece luni, dar unul mai mic e gata in aproximativ o luna.
Cladirile SF din Dubai
Nimic nu pare a fi imposibil pentru seicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum care, dupa hotelul subacvatic de luxHydropolis, partiile acoperite de la Ski Dubai, hotelul Burj al Arab si cea mai inalta cladire din lume, Burj Dubai, si-a propus acum sa construiasca Dynamic Tower, un zgarie-nori rotitor de 420 m, ale carui 80 de etaje se vor invarti continuu si independent in jurul unui centru fix din ciment. Cladirea va fi gata pana in 2010. Cinci ani mai tarziu va fi finalizat si Dubailand, cel mai mare parc de distractii din lume, care se va intinde pe o suprafata de 278 kmp, fiind chiar mai mare decat Bucurestiul.
Abu Dhabi, unul dintre cele mai bogate orase ale lumii
Pe locul pe care, in 1761, niste pescari aveau sa-l boteze Abu Dhabi („fiul gazelei”) se afla astazi capitala Emiratelor Arabe Unite, unul dintre centrele mondiale ale afacerilor cu petrol. In ciuda cladirilor moderne care rasar necontenit, localnicii, care nu cred neaparat in modernizarea zonei, ii indeamna pe turisti sa contemple edificiile vechi, adevarate simboluri istorice. Palatul Qasr al Hosn are mai bine de doua secole si se lauda cu titlul de cea mai batrana constructie din piatra din Abu Dhabi. Aici isi are sediul Fundatia Culturala, care organizeaza expozitii de fotografie si de obiecte traditionale. Capitala adaposteste parcuri imense, cum este recent inauguratul Khalifa Park, in valoare de 50 milioane dolari americani, care are propriul sau acvariu. Spiritul ecologic i-a indemnat pe localnici sa construiasca, la marginea Capitalei, un oras nepoluant de 50.000 locuitori. In interiorul acestuia circulatia autoturismelor va fi interzisa.
Cand sa mergi in Emiratele Arabe Unite si cat te costa?
Agentii de turism iti vor recomanda, cel mai probabil, perioada mai – octombrie, daca le vei spune ca ai in plan un concediu care sa includa cocktailuri pe plaja si bai in apa calda a Golfului Persic. Din iunie si pana in septembrie, din cauza temperaturilor foarte ridicate, multe dintre hoteluri isi ajusteaza preturile pentru a atrage clienti. Inainte sa platesti pentru sejur, verifica sa nu se intersecteze cu Ramadanul, care cade, in 2008, intre 1 si 30 septembrie. Vizitatorilor li se cere sa nu manance, sa nu bea si sa nu fumeze in spatii publice de la rasaritul soarelui si pana la apus. Pe perioada sarbatorii insa preturile sunt mult reduse.
Romanii au inceput, si ei, sa prinda gustul excursiilor exotice, iar agentiile de turism au intuit acest lucru si si-au imbunatatit oferta. Pentru Emiratele Arabe Unite exista excursii de 4 zile (400 euro/persoana), 7 zile (800-2.000 euro/persoana) sau de Revelion (1.700-2.000 euro/persoana). Daca va ganditi sa mergeti pe cont propriu, trebuie sa stiti ca exista zboruri directe Bucuresti – Dubai. Pretul unui bilet dus-intors este de aproximativ 700 euro.
FACT
Sursa: www.descopera.ro