Schi sau snowboard: care este mai periculos?24-08-2011

Snowboarderii se accidenteaza mai des, iar schiorii mai grav – acesta este rezultatul la care au ajuns cercetatorii americani. Ei au cautat sa puna in balanta pericolele care vin din practicarea celor doua sporturi de iarna. In schimb, o comisie elvetiana vede mari diferente si nu doar in numarul politelor de asigurare platite, dar si in privinta numarului zilelor concediului medical.

Compararea celor doua sporturi de iarna este deja o tema arhicunoscuta si mult prea mult dezbatuta, insa ceea ce este demn de luat in considerare este factorul de risc care se refera la probabilitatea accidentelor. Publicatia engleza „The Guardian” a facut referire la acel studiu american care afirma ca schiul este mult mai periculos decat snowboardul, deoarece multe dintre accidentele de schi se termina in mod tragic. In schimb, in snowboard au loc mult mai multe accidente ca numar, dar ce-i drept, mult mai usoare.

Profesorul Jasper Shealy, de la Rochester Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, de 40 ani se ocupa cu studierea si cercetarea accidentelor petrecute in sport. El a ajuns la concluzia ca snowboarderii se accidenteaza in jur de 50-60% mai mult decat schiorii. Drept compensatie, numarul deceselor in snowboard este cu 30% mai mic decat in schi. Cercetarea sa se refera si la cauza care duce spre un accident mortal in schi. Evenimentul nefericit poate fi pricinuita de coliziunea in viteza cu un copac, stalp sau stanca si nu cu un alt schior aflat in miscare. Profesorul Shealy scoate in evidenta importanta pe care au avut-o modernizarea legaturilor. In trecut acestea au provocat numeroase fracturi ale picioarelor.

James Stentiford, snowborder britanic, a declarat pentru „The Guardian” ca „atata timp cat pentru schiori viteza este mai importanta si cine ajunge primul la baza partiei, snowboarderii sunt interesanti de miscari, sarituri si figuri care in realizarea lor, implica o viteza mai mica. Este evident ca si accidentarile sunt mai dese, dar nu atat de grave”.

Nu toti sunt multumiti de rezultatele cercetatorului american. Cat Weakley, editorul sectiunii de schi si snowboard de la publicatia „Daily Mail” este de parere ca niciun sport de iarna nu poate fi catalogata una mai periculoasa decat cealalta. „Totul depinde de cel care il practica, de cunoasterea limitelor propriei persoane, de atentia cuvenita si de dorinta de a iesi in evidenta pe partie...”, a declarat Cat Weakley.

Din baza de date a companiei elvetiane de asigurari, SUVA reiese altceva. Purtatorul de cuvant, Erich Wiederkehr a dat de inteles ca multe depind de comportamentul practicantilor sporturilor de iarna. In schimb, din statisticile firmei, in general cheltuielile accidentelor de schi se ridica la 6300 CHF, iar a snowboarderilor la 3300 CHF. In privinta zilelor de concediu medical, schiorii lipsesc de la munca 22 zile de, iar snowboarderii 13 zile.

Sursa: skimania.ro

Serbia – pasarea Phoenix a Balcanilor06-05-2012

Greu încercată de istorie, Serbia a fost adesea răpusă de imperiile vremurilor şi de conflicte interne, dar a reuşit mereu să renască din propria-i cenuşă. Aşa s-a întâmplat şi după bombardamentele NATO din 1999. Deşi unele clădiri mai poartă încă urmele războaielor, iar situaţia provinciei Kosovo rămane incertă, sârbii, popor mândru, îşi duc viaţa de parcă ţara lor ar fi una dintre cele mai liniştite de pe Pământ.

Belgrad, oraşul care a trecut prin 140 de războaie

Pe teritoriul Serbiei, unde se spune că s-ar fi născut nu mai puţin de 17 împăraţi romani, printre care şi Constantin cel Mare, relicvele istoriei se împletesc. Belgrad, capitala, este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Europei, fiind descoperit de greci, botezat de celţi şi colonizat de romani. Inima istorică a oraşului bate din Fortăreaţa Kalemegdan, ridicată pe ruinele unui castru roman şi cucerită, pe rând, de celţi, slavi, austrieci şi turci.

Trecutul sângeros iese la lumină şi prin colecţia impresionantă de arme şi echipamente militare, expusă în interiorul cetăţii, la Muzeul Militar. Sunt prezentate tunuri vechi, bombe, rachete, dar şi câteva bucăţi din avionul american F-117 Nighthawk doborât de sârbi în 1999, în timpul Războiului din Kosovo. Celelalte resturi ale aparatului de zbor se află la Muzeul Aviaţiei, unde mai pot fi văzute încă 200 de avioane, folosite de Forţele Aeriene Sârbe şi Iugoslave.

"Oraşul alb" cum i se mai spune Belgradului, trebuia să aibă şi o biserică albă. Catedrala Sfântul Sava, a cărei piatră de temelie s-a aşezat acum mai bine de şapte decenii, este cel mai mare lăcaş de cult ortodox de pe glob. Ridicată cu voia Domnului şi cu sprijinul credincioşilor sârbi din ţară şi din străinatate, catedrala a devenit un reper pentru creştinism. Înăuntru pot răsuna, în acelaşi timp, glasurile a peste 10.000 de credincioşi. Biserica are o înălţime de 82 m, dacă punem la socoteală şi crucea placată cu aur, aşezată în vârful cupolei. În lungime, lăcaşul măsoară 91 m, iar in lăţime - 81 m.

Un alt loc preţuit de belgrădeni este Muzeul Nikola Tesla, fondat în amintirea pionierului tehnologiei wireless şi ingineriei electrice, născut în Croaţia din părinţi sârbi. Peste 160.000 de exponate, inclusiv fotografii, aparate, instrumente şi schiţe vorbesc despre viaţa de zi cu zi şi despre realizările ilustrului fizician. Dacă cineva ar distruge invenţiile lui Tesla, se spune, lumea ar sta pur şi simplu pe loc.

Turnul Craniilor

Istoria a fost de multe ori brutală cu localnicii. După Bătălia de la Dealul Cegar, de acum două sute de ani, când sârbii s-au răzvrătit împotriva otomanilor, Paşa Hursid, care stăpânea în acea vreme oraşul Nis, a dat ordin ca toate craniile soldaţilor din armata sârbă să fie zidite la vedere într-un zid. La acea vreme, aproape o mie de capete au fost aşezate, dar astăzi mai pot fi vazute doar 58. Aproape o suta de ani mai târziu, o capelă a fost construita în memoria eroilor sârbi.

Oraşul Diavolului, un candidat la "Cele 7 minuni noi ale naturii"

În sudul Serbiei, în Muntii Radan, în apropiere de Kursumlija, se află unul dintre cele mai spectaculoase peisaje de pe glob. Peste 200 de "oameni" de piatra, de 2 până la 15 m înălţime, au apărut aici graţie eroziunii. Apa ciudat mirositoare care işi croieşte drum spre suprafaţa pământului, efectele acustice ale vântului şi peisajul sălbatic din jur i-au făcut pe localnici să boteze acest loc Đavolja Varoš (Oraşul Diavolului).

Legenda spune că odată, demult, pe aceste meleaguri trăiau oameni liniştiţi care îl adorau pe Dumnezeu. Atât de tare a fost mâniat Satana de credinţa lor, încât i-a pedepsit aspru: i-a făcut să uite care le sunt rudele de sânge şi au început aşa căsătoriile între frate şi soră. Dorind sa împiedice planul Diavolului, Dumnezeu ar fi transformat toţi oamenii în stane de piatră, chiar în timpul unei nunţi.

Oraşul Diavolului a fost nominalizat în competiţia pentru alegerea "Celor 7 minuni noi ale naturii" .

Când să mergi în Serbia?

Deşi nu se poate spune că Serbia trăieşte din turism, în ultimii ani această ramură a economiei s-a dezvoltat destul de mult. Străzile din Belgrad, în special, se umplu de turişti din aproape toate colţurile Europei în perioada sezonului estival care ţine, exact ca la noi, din mai şi până în septembrie. Anotimpul rece le este rezervat amatorilor de schi, invitaţi în Serbia din noiembrie şi până în martie. Cei care doresc să viziteze pe cont propriu vecina noastră de la Dunăre o pot face cu autoturismul personal, cu trenul ori cu avionul.

FACTS

Serbia are o suprafaţă de 88.361 kmp (incluzând provincia Kosovo, a cărei independenţă nu este recunoscuta de ţara noastră). Graniţa cu România măsoara 476 km. Serbia are o populaţie de 10 milioane de locuitori, iar în Belgrad trăiesc aproximativ o cincime dintre aceştia.

În Serbia a fost emisa una dintre cele mari bancnote din lume. Pe timpul lui Milosevic a fost pusa în circulaţie hârtia de 500 miliarde de dinari. Acum, dinarul este cotat la aproximativ 0,04 RON.

Unul dintre cele mai cunoscute festivaluri din Europa, EXIT, are loc în fiecare an, la mijlocul lunii iulie, în fortăreaţa Petrovaradin (Novi Sad).

Regizorul şi muzicianul Emir Kusturica, născut la Sarajevo (în Bosnia-Herţegovina), a devenit, în 2007, ambasador UNICEF pentru Serbia, împreună cu jucatoarele de tenis Ana Ivanovici, Jelena Jankovici şi baschetbalistul Aleksandar Djordjevici.

Ţară de dimensiuni modeste, Serbia a ajuns să aibă la fel de mulţi jucatori în Top 10 ATP, respectiv WTA, ca şi Rusia sau Statele Unite ale Americii. Novak Djokovic, Ana Ivanovic şi Jelena Jankovic nu şi-au întrerupt antrenamentele nici în timpul bombardamentelor NATO din 1999 şi au ajuns astfel în elita mondială a tenisului. Modelul lor în copilărie a fost Monica Seles, născută la Novi Sad din părinţi de etnie maghiară şi devenită cetăţean american în 1994.

Sursa: travel.descopera.ro

Minuni pe cale de disparitie 16-04-2011

Patrimoniul cultural si cel natural – un dar al trecutului care ar trebui lasat mostenire viitorului – reprezinta doua surse de viata si de inspiratie primordiale. Locuri atat de diverse precum intinderile Parcului National Serengeti din Africa orientala, piramidele din Egipt, Marea Bariera de Corali din Australia sau catedralele baroce din America Latina alcatuiesc un patrimoniu mondial, ale carui situri, potrivit UNESCO, apartin, indiferent de teritoriul pe care sunt plasate, tuturor popoarelor. Multe dintre aceste situri traiesc suferinta unor amenintari ingrijoratoare.

7 minuni in declin

Venetia, Canal Grande

"S-a stins viata falnicei Venetii,/ n-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri". Chiar daca, la vremea cand Eminescu scria aceste versuri, Orasul Dogilor nu mai avea, intr-adevar, opulenta de pe vremea Serenissimei Republici, astazi, cel putin sub raportul spectaculosului si al iluminarii feerice, arata grandios. Problema acestui oras fondat in anul 452, unic in miraculoasa lui alcatuire lacustra, este aceea ca se scufunda cu aproximativ 1,5 cm pe secol, oricat de masive sunt eforturile, sustinute la scara industriala, de pompare a apei din structurile subterane.

Insulele Maldive

Desi pare aproape imposibil de imaginat ca o intrega tara sa se scufunde, exact asta se intampla cu Maldivele, "o semintie" de aproximativ 1.200 de insule, scaldate de niste ape care, potrivit specialistilor, contin cea mai bogata viata marina din lume. 80% dintre aceste insule se afla cu aproape un metru peste nivelul marii si sunt pandite de un risc tragic: cresterea continua a nivelului oceanului, fenomen cauzat de incalzirea globala. In timpul tsunami-ului din 2004, care a afectat intreaga infrastructura a tarii, multi atoli din zona au disparut definitiv de pe harta lumii.

Zapezile de pe Kilimanjaro

Considerat cel mai inalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un varf (cel vestic) caruia localnicii ii spun, nu intamplator, Masai Ngaje Ngai, adica Salasul lui Dumnezeu. Aerul sau de templu al transcendentului e intretinut si de hlamida imaculata de zapada care ii imbraca, indiferent de anotimp, piscul. In ultimii ani, acest acoperamant alb si-a restrans treptat dimensiunile, din pricina aceleiasi incalziri globale. Specialistii spun ca ghetarii care pareau eterni vor deveni, in doar cincisprezece ani, istorie.

Marele Zid Chinezesc

Cele mai vechi segmente din acest monument, probabil cel mai autoritar simbol al Imperiului de Mijloc, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. Frontiera semeata si edificiu de aparare, singurul artefact uman vizibil din spatiul cosmic, Zidul a fost consolidat in vremea dinastiei Ming (secolul al XIV-lea). Astazi, aproape doua treimi din cei 6.400 de kilometri care reprezinta distanta de la granita cu Coreea si pana in desertul Gobi au fost distruse de eroziune si de dezvoltarea necontrolata a regiunilor din preajma.

Luxor, Egipt

Datand, aproximativ, din veacul al XIV-lea i.Hr., complexul Luxor de pe malul apusean al Nilului - care include Valea Regilor, Valea Reginelor, precum si mai bine de 40 de temple si monumente funerare - este amenintat nu doar de ravagiile turismului si de rapacitatea "pradatorilor" de vestigii arheologice, ci si de catre insusi fluviul sacru. Constructia barajului de la Aswan, in urma cu 40 de ani, a prilejuit infiltratii masive de apa, care au erodat vechile fundatii si au acoperit numeroase morminte.

Machu Picchu, Peru

Stravechea cetate incasa este pe cale sa devina o victima a propriei sale popularitati. Ruinele, descoperite de istoricul american Hiram Bingham in 1911, au devenit cea mai populara atractie turistica peruviana din ultima vreme. Traficul urias (circa un milion de vizitatori anual) a provocat destabilizarea si chiar prabusirea unora dintre fundatiile de piatra. In plus, dezvoltarea zonala - consecinta a valului de vilegiaturisti - ameninta mediul alpin in care a fost edificata cetatea.

Triunghiul de coral, Indonezia

In acest spatiu au fost descoperite mai bine de 3.000 de specii de pesti si circa 600 de varietati de corali, adica aproximativ 75% din totalul cunoscut pana asazi. Acest ecosistem paradisiac se confrunta cu doua probleme severe: pescuitul excesiv si pescuitul distructiv (care foloseste, pentru uciderea pestilor, explozibili sau otravuri). Consecinta acestor actiuni criminale este nu doar disparitia vietatilor acvatice, ci si distrugerea habitatului lor.

Sursa: www.descopera.ro