Anul 2011, sezonul vacantelor ieftine in statiunile din Egipt 05-08-2011

De ce sunt scumpe biletele de avion?16-08-2011

Cele zece țări din Europa care taxează fiecare pasager al companiilor aeriene au încasări de peste 4,5 miliarde de euro. Dacă România ar introduce la rându-i o astfel de taxă, ar strânge cel puțin 5 milioane de euro anual.

Germania, Austria și Serbia au introdus în acest an o taxă pe care pasagerii companiilor aeriene sunt obligați să o achite în momentul achiziționării unui bilet de avion. Spre exasperarea companiilor aeriene, taxa se adaugă celor deja existente, scumpește biletul de avion și duce la scăderea numărului de pasageri. În același timp, taxa aduce încasări la buget care nu sunt deloc de neglijat.

Potrivit estimărilor guvernului german, noua taxă de pasager ar aduce în 2011 încasări de un miliard de euro la buget, în condițiile în care pasagerul plătește opt euro pe fiecare zbor pe o distanță mai mică de 2.500 de kilometri, 25 de euro, pentru distanțe între 2.500 și 6.000 de kilometri și 45 de euro, pentru curse mai lungi.

De 16 ori mai puține încasări la buget va aduce ecotaxa impusă de ministerul de finanțe al Austriei pasagerilor care zboară din această țară. Fiecare zbor în Europa va fi taxat cu opt euro, iar cele long-courrier, cu 40 de euro. Operatorii Austrian Airlines și NIKI au criticat dur măsurile guvernului, clasificând măsura drept una nerealistă și care va fi văzută de către pasageri ca un impediment.

După modelul occidental, sârbii au introdus o taxă de pasager în valoare de 0,98 euro, măsură ce-i va ajuta pe aceștia să strângă aproape 1,8 milioane de euro, bani ce vor fi utilizați pentru dezvoltarea transportului aerian. Cei mai mulți bani la buget îi aduce Marea Britanie, de altfel prima țară care a introdus o astfel de taxă (în 1994). Se estimează că încasările anuale din taxa de pasager vor crește de la 2,2 miliarde de la 4,5 miliarde în anul fiscal 2015-2016.

Experiențe negative

În goana după bani la buget, statele europene continuă să introducă diferite taxe în prețul final al biletului de avion, fără a se uita la experiența anumitor țări care au renunțat la taxarea suplimentară a pasagerilor în favoarea creșterii numărului acestora. Danemarca, Malta și Olanda sunt statele din Europa care au anulat taxa percepută după scăderea numărului de bilete vândute.

Prima care a scos acest bir, în valoare de aproximativ zece euro, a fost Danemarca, în 2007, după 11 ani de aplicare. Motivul invocat de autoritățile daneze a fost dorința de a crește traficul pe aeroportul internațional din Copenhaga și, în același timp, traficul intern.

În 2008, tot după 11 ani de percepere a taxei (a cărei valoare era de aproximativ 46 de euro), Malta a renunțat la aceasta pentru că a fost considerată de către Comisia Europeană drept discriminatorie fiind plătită doar pentru zborurile internaționale.

Însă, cel mai clar exemplu este cel al Olandei care a introdus taxa în 2008 și la un an a eliminat-o. Potrivit Asociației Transportatorilor Aerieni Europeni (AEA), taxa a adus încasări la buget de 261 de milioane de euro în 2008, însă dacă ar fi fost păstrată ar fi pus în pericol 7.000 de locuri de muncă și ar fi condus la o scădere a traficului de pasageri cu 9%.

Cât ar câștiga România

România se numără printre statele care nu au introdus pe vreme de criză taxe suplimentare pentru transportul aerian. În noiembrie 2010, când s-a înființat Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), s-a decis că 0,275 euro din tariful de pasager îmbarcat să fie redirecționat pentru finanțarea CIAS. Taxa se percepe pentru plecări și se estimează că adună anual peste 1,37 milioane de euro.

„Poate fi diminuată dacă se constată o creștere subită a numărului de pasageri, în același timp, în cazul scăderii dramatice a traficului, taxa redirecționată ar crește“, declară Mircea Ciucă, directorul general al CIAS.

Potrivit unor estimări Capital, dacă România ar introduce o taxă similară ca valoare celei mai mici taxe practicate în Europa (0,98 euro în Serbia), anual s-ar strânge cel puțin cinci milioane de euro la bugetul statului, în condițiile în care, în 2010, peste zece milioane de pasageri au fost înregistrați pe aeroporturile din România.

Sursă: stiri-turism.com

Schi sau snowboard: care este mai periculos?24-08-2011

Snowboarderii se accidenteaza mai des, iar schiorii mai grav – acesta este rezultatul la care au ajuns cercetatorii americani. Ei au cautat sa puna in balanta pericolele care vin din practicarea celor doua sporturi de iarna. In schimb, o comisie elvetiana vede mari diferente si nu doar in numarul politelor de asigurare platite, dar si in privinta numarului zilelor concediului medical.

Compararea celor doua sporturi de iarna este deja o tema arhicunoscuta si mult prea mult dezbatuta, insa ceea ce este demn de luat in considerare este factorul de risc care se refera la probabilitatea accidentelor. Publicatia engleza „The Guardian” a facut referire la acel studiu american care afirma ca schiul este mult mai periculos decat snowboardul, deoarece multe dintre accidentele de schi se termina in mod tragic. In schimb, in snowboard au loc mult mai multe accidente ca numar, dar ce-i drept, mult mai usoare.

Profesorul Jasper Shealy, de la Rochester Institute of Technology din Statele Unite ale Americii, de 40 ani se ocupa cu studierea si cercetarea accidentelor petrecute in sport. El a ajuns la concluzia ca snowboarderii se accidenteaza in jur de 50-60% mai mult decat schiorii. Drept compensatie, numarul deceselor in snowboard este cu 30% mai mic decat in schi. Cercetarea sa se refera si la cauza care duce spre un accident mortal in schi. Evenimentul nefericit poate fi pricinuita de coliziunea in viteza cu un copac, stalp sau stanca si nu cu un alt schior aflat in miscare. Profesorul Shealy scoate in evidenta importanta pe care au avut-o modernizarea legaturilor. In trecut acestea au provocat numeroase fracturi ale picioarelor.

James Stentiford, snowborder britanic, a declarat pentru „The Guardian” ca „atata timp cat pentru schiori viteza este mai importanta si cine ajunge primul la baza partiei, snowboarderii sunt interesanti de miscari, sarituri si figuri care in realizarea lor, implica o viteza mai mica. Este evident ca si accidentarile sunt mai dese, dar nu atat de grave”.

Nu toti sunt multumiti de rezultatele cercetatorului american. Cat Weakley, editorul sectiunii de schi si snowboard de la publicatia „Daily Mail” este de parere ca niciun sport de iarna nu poate fi catalogata una mai periculoasa decat cealalta. „Totul depinde de cel care il practica, de cunoasterea limitelor propriei persoane, de atentia cuvenita si de dorinta de a iesi in evidenta pe partie...”, a declarat Cat Weakley.

Din baza de date a companiei elvetiane de asigurari, SUVA reiese altceva. Purtatorul de cuvant, Erich Wiederkehr a dat de inteles ca multe depind de comportamentul practicantilor sporturilor de iarna. In schimb, din statisticile firmei, in general cheltuielile accidentelor de schi se ridica la 6300 CHF, iar a snowboarderilor la 3300 CHF. In privinta zilelor de concediu medical, schiorii lipsesc de la munca 22 zile de, iar snowboarderii 13 zile.

Sursa: skimania.ro