În urmă cu câţiva ani, începeau să apară ştiri despre primele hoteluri de lux subacvatice, aflate în construcţie. Poseidon Undersea Resort, de pildă, anunţa că fiecare oaspete va avea la dispoziţie un mic submarin personal, pentru a explora minunile lumii de sub apă. Hotel? Mijloc de transport specializat? Nu cumva se profilează o nouă ramură a turismului?
Ba da - turismul subacvatic pare să fie noua frontieră. Sau, cum o numeşte miliardarul Richard Branson, una dintre figurile faimoase ce şi-au legat numele de această viziune, e "ultima mare provocare pentru om", după ce turismul spaţial a pornit deja pe calea expansiunii.
Încă din 1986, în apele Floridei a luat naştere o mică structură de cazare, în clădirea submersă a unui fost laborator de cercetări geomarine. Există şi în ziua de azi; se numeşte Jules (botezată astfel după numele faimosului Jules Verne, autorul magnificei 20.000 de leghe sub mări, care i-a făcut pe nenumăraţi cititori să viseze la splendorile lumii submarine) şi oferă numai două dormitoare (cu hublouri foarte mari) şi nişte spaţii comune. Se găseşte la 10 metri sub apă şi pentru a ajunge la ea trebuie să ai măcar o minimă experienţă de în scuba diving.
Cei care se încumetă să locuiască sub apă câteva zile sunt răsplătiţi prin experienţa uimitoare de a privi creaturile marine trecând pe lângă fereastra dormitorului, la distanţă de doar câţiva metri. La vremea respectivă, Jules era unic în felul său, dar azi suntem tentaţi să îl vedem drept precursor al unei tendinţe care, treptat, îşi face, loc în universul modern al călătoriilor de plăcere: turismul subacvatic.
Un proiect de acelaşi gen, de mici dimensiuni, a fost realizat de artistul Mikael Genberg pe lacul Mälaren din Suedia: Utter Inn ("Hotelul Vidra") oferă cazare într-o singură cameră (construcţia de culoare bej din partea de jos a structurii) care este scufundată în apele lacului, agăţată sub o căsuţă colorată, în stilul caselor tradiţionale suedeze, ce pluteşte la suprafaţă.
Şi apoi, a venit rândul marilor afacerilor, al marilor întreprinzători, al proiectelor de milioane de dolari.
Cum se vede lumea submarină de la fereastra unui hotel de lux?
Poseidon Undersea Resort, situat în arhipelagul Fiji, urma să fie deschis în 2008, dar se află încă în construcţie. Se anunţă a fi un proiect de lux, un hotel subacvatic de cinci stele, cu câteva zeci de camere şi apartamente somptuoase, restaurant şi bar, aflate sub apă, la 12 m adâncime, într-o lagună, cărora li se adaugă 48 de bungalouri construite la suprafaţă - pe apă şi pe ţărmurile lagunei.
Un sejur de o săptămână, pentru două persoane, în acest loc de răsfăţ ar urma să coste, iniţial, 30.000 de USD, incluzând 4 nopţi într-una dintre luxoasele căsuţe de la suprafaţă şi două nopţi sub apă. În plus, posibilitatea de a te distra cu tot felul de activităţi: golf, scufundări… poţi chiar învăţa să pilotezi un mic submarin personal - şi acela de lux.
Să dăm o tură cu submarinul
Şi, uite aşa, am ajuns şi la celălalt aspect al turismului subacvatic: transportul. Poate că nu oricine ar fi în stare să petreacă un sejur sub apă, să doarmă apăsat de gândul la miile de tone de apă care îl înconjoară, dar cred că s-a găsi mult mai mulţi ispitiţi de perspectiva unei plimbări prin oceanul plin de o viaţă misterioasă, cu greu accesibilă privirii omului obişnuit, ba chiar şi scufundătorilor.
Pasionaţii de scuba diving au văzut ceva mai mult din minunăţiile mării, dar nici ei nu pot pătrunde prea adânc: sunt limitaţi de propria lor fiziologie, de însuşirile corpului uman, care a evoluat pentru a trăi la suprafaţă şi nu e capabil să suporte presiunile exercitate de coloana de apă, la adâncimi mai mari de 10-12 m.
Omul este, în schimb, capabil să construiască vehicule ce pot suporta presiuni mari (şi chiar enorme), vehicule cu ajutorul cărora oceanul poate fi văzut până la adâncimi tot mai mari.
Deşi vehicule submersibile de uz turistic au apărut încă din anii 1980, abia de la sfârşitul anilor 1990 industria cu pricina a început să ia avânt. Tehnologiile actuale permit construirea unor submersibile care nu numai că pot pătrunde, fără probleme, până la câteva sute de metri adâncime, dar oferă şi o vizibilitate excelentă. Locul hublourilor mici din sticlă groasă a fost luat de cupole din materiale speciale, transparente, extrem de rezistente, ce fac din micile submersibile un soi de capsule străvezii prin care priveliştile oceanului pătrund de jur-împrejur.
În videoclipul ce oferă un tur virtual al viitorului Poseidon Undersea Resort poate fi văzut, la un moment dat, un mic submarin cu "tălpi" galbene şi o astfel de cupolă transparentă: este Triton, unul dintre cel mai moderne vehicule de acest gen, potrivit atât pentru explorări în scop ştiinţific, cât şi - acesta e punctul său forte - pentru plimbări, pentru explorarea pur recreaţională a universului ascuns sub ape.
Există mai multe modele, pentru doi sau trei pasageri şi pentru diferite adâncimi maxime: unele ajung până la 300 m adâncime, altele, mai performante, suportă scufundarea până la aproape 1.000 m.
(În caz că vă întrebaţi cât costă un astfel de submarin, aflaţi că preţurile variază, în funcţie de model, între 1.970.000 şi 2.990.000 USD. Da, nu e pentru oricine, deocamdată, dar să fim optimişti: am mai văzut noi tehnologii îngrozitor de scumpe la începuturile lor şi care s-au ieftinit enorm pe parcursul a 10-15 ani).
Magnatul britanic Richard Branson - care va rămâne, fără îndoială, în istorie nu datorită averii sale (că bani are multă lume), ci felului vizionar în care care îşi foloseşte această avere, implicându-se în cele mai îndrăzneţe proiecte tehnologice ale vremii - după ce s-a lansat în epopeea turismului spaţial, s-a avântat acum şi în domeniul plin de promisiuni al turismului subacvatic.
În acest an, Branson a lansat (pentru testare) Virgin Oceanic, un mic vehicul (cu un singur loc) care arată ca un fel de avion submarin, cu carcasa din titan şi fibră de carbon, cu aripi şi o cabină de pilotaj protejată de o cupolă de cuarţ; poate rămâne în imersiune, fără nicio intervenţie exterioară, timp de 24 de ore şi a fost gândit pentru a putea explora adâncimi ameţitoare: 11 km!
Adică, în viziunea lui Sir Richard Branson şi a inginerului britanic Graham Hawkes, proiectantul extraordinarului vehicul, va putea fi utilizat pentru explorarea Gropii Marianelor, cel mai adânc loc al Oceanului Planetar, abisul suprem al Terrei.
Sursa: descopera.ro
500 de milioane de dolari va costa proiectul imobiliar Amphibious 1000 resort, care va fi dezvoltat în Qatar, şi care va cuprinde mai multe hoteluri cu camere subacvatice.
Amphibious 1000 este proiectul firmei italiene de arhitectură Giancarlo Zema Design Group care va fi construit în Qatar. Acesta cuprinde mai multe clădiri de birouri, patru hoteluri, alei plutitoare, galerii subacvatice şi un turn care va găzdui un restaurant panoramic.
Proiectul mai include 80 de apartamente plutitoare denumite Meduze, care vor putea găzdui până la şase persoane şi care pot avea până la cinci nivele conectate cu scări în spirală.
Sursă: capital.ro
Patrimoniul cultural si cel natural – un dar al trecutului care ar trebui lasat mostenire viitorului – reprezinta doua surse de viata si de inspiratie primordiale. Locuri atat de diverse precum intinderile Parcului National Serengeti din Africa orientala, piramidele din Egipt, Marea Bariera de Corali din Australia sau catedralele baroce din America Latina alcatuiesc un patrimoniu mondial, ale carui situri, potrivit UNESCO, apartin, indiferent de teritoriul pe care sunt plasate, tuturor popoarelor. Multe dintre aceste situri traiesc suferinta unor amenintari ingrijoratoare.
7 minuni in declin
Venetia, Canal Grande
"S-a stins viata falnicei Venetii,/ n-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri". Chiar daca, la vremea cand Eminescu scria aceste versuri, Orasul Dogilor nu mai avea, intr-adevar, opulenta de pe vremea Serenissimei Republici, astazi, cel putin sub raportul spectaculosului si al iluminarii feerice, arata grandios. Problema acestui oras fondat in anul 452, unic in miraculoasa lui alcatuire lacustra, este aceea ca se scufunda cu aproximativ 1,5 cm pe secol, oricat de masive sunt eforturile, sustinute la scara industriala, de pompare a apei din structurile subterane.
Insulele Maldive
Desi pare aproape imposibil de imaginat ca o intrega tara sa se scufunde, exact asta se intampla cu Maldivele, "o semintie" de aproximativ 1.200 de insule, scaldate de niste ape care, potrivit specialistilor, contin cea mai bogata viata marina din lume. 80% dintre aceste insule se afla cu aproape un metru peste nivelul marii si sunt pandite de un risc tragic: cresterea continua a nivelului oceanului, fenomen cauzat de incalzirea globala. In timpul tsunami-ului din 2004, care a afectat intreaga infrastructura a tarii, multi atoli din zona au disparut definitiv de pe harta lumii.
Zapezile de pe Kilimanjaro
Considerat cel mai inalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un varf (cel vestic) caruia localnicii ii spun, nu intamplator, Masai Ngaje Ngai, adica Salasul lui Dumnezeu. Aerul sau de templu al transcendentului e intretinut si de hlamida imaculata de zapada care ii imbraca, indiferent de anotimp, piscul. In ultimii ani, acest acoperamant alb si-a restrans treptat dimensiunile, din pricina aceleiasi incalziri globale. Specialistii spun ca ghetarii care pareau eterni vor deveni, in doar cincisprezece ani, istorie.
Marele Zid Chinezesc
Cele mai vechi segmente din acest monument, probabil cel mai autoritar simbol al Imperiului de Mijloc, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. Frontiera semeata si edificiu de aparare, singurul artefact uman vizibil din spatiul cosmic, Zidul a fost consolidat in vremea dinastiei Ming (secolul al XIV-lea). Astazi, aproape doua treimi din cei 6.400 de kilometri care reprezinta distanta de la granita cu Coreea si pana in desertul Gobi au fost distruse de eroziune si de dezvoltarea necontrolata a regiunilor din preajma.
Luxor, Egipt
Datand, aproximativ, din veacul al XIV-lea i.Hr., complexul Luxor de pe malul apusean al Nilului - care include Valea Regilor, Valea Reginelor, precum si mai bine de 40 de temple si monumente funerare - este amenintat nu doar de ravagiile turismului si de rapacitatea "pradatorilor" de vestigii arheologice, ci si de catre insusi fluviul sacru. Constructia barajului de la Aswan, in urma cu 40 de ani, a prilejuit infiltratii masive de apa, care au erodat vechile fundatii si au acoperit numeroase morminte.
Machu Picchu, Peru
Stravechea cetate incasa este pe cale sa devina o victima a propriei sale popularitati. Ruinele, descoperite de istoricul american Hiram Bingham in 1911, au devenit cea mai populara atractie turistica peruviana din ultima vreme. Traficul urias (circa un milion de vizitatori anual) a provocat destabilizarea si chiar prabusirea unora dintre fundatiile de piatra. In plus, dezvoltarea zonala - consecinta a valului de vilegiaturisti - ameninta mediul alpin in care a fost edificata cetatea.
Triunghiul de coral, Indonezia
In acest spatiu au fost descoperite mai bine de 3.000 de specii de pesti si circa 600 de varietati de corali, adica aproximativ 75% din totalul cunoscut pana asazi. Acest ecosistem paradisiac se confrunta cu doua probleme severe: pescuitul excesiv si pescuitul distructiv (care foloseste, pentru uciderea pestilor, explozibili sau otravuri). Consecinta acestor actiuni criminale este nu doar disparitia vietatilor acvatice, ci si distrugerea habitatului lor.
Sursa: www.descopera.ro