Minuni pe cale de disparitie 16-04-2011

Patrimoniul cultural si cel natural – un dar al trecutului care ar trebui lasat mostenire viitorului – reprezinta doua surse de viata si de inspiratie primordiale. Locuri atat de diverse precum intinderile Parcului National Serengeti din Africa orientala, piramidele din Egipt, Marea Bariera de Corali din Australia sau catedralele baroce din America Latina alcatuiesc un patrimoniu mondial, ale carui situri, potrivit UNESCO, apartin, indiferent de teritoriul pe care sunt plasate, tuturor popoarelor. Multe dintre aceste situri traiesc suferinta unor amenintari ingrijoratoare.

7 minuni in declin

Venetia, Canal Grande

"S-a stins viata falnicei Venetii,/ n-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri". Chiar daca, la vremea cand Eminescu scria aceste versuri, Orasul Dogilor nu mai avea, intr-adevar, opulenta de pe vremea Serenissimei Republici, astazi, cel putin sub raportul spectaculosului si al iluminarii feerice, arata grandios. Problema acestui oras fondat in anul 452, unic in miraculoasa lui alcatuire lacustra, este aceea ca se scufunda cu aproximativ 1,5 cm pe secol, oricat de masive sunt eforturile, sustinute la scara industriala, de pompare a apei din structurile subterane.

Insulele Maldive

Desi pare aproape imposibil de imaginat ca o intrega tara sa se scufunde, exact asta se intampla cu Maldivele, "o semintie" de aproximativ 1.200 de insule, scaldate de niste ape care, potrivit specialistilor, contin cea mai bogata viata marina din lume. 80% dintre aceste insule se afla cu aproape un metru peste nivelul marii si sunt pandite de un risc tragic: cresterea continua a nivelului oceanului, fenomen cauzat de incalzirea globala. In timpul tsunami-ului din 2004, care a afectat intreaga infrastructura a tarii, multi atoli din zona au disparut definitiv de pe harta lumii.

Zapezile de pe Kilimanjaro

Considerat cel mai inalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un varf (cel vestic) caruia localnicii ii spun, nu intamplator, Masai Ngaje Ngai, adica Salasul lui Dumnezeu. Aerul sau de templu al transcendentului e intretinut si de hlamida imaculata de zapada care ii imbraca, indiferent de anotimp, piscul. In ultimii ani, acest acoperamant alb si-a restrans treptat dimensiunile, din pricina aceleiasi incalziri globale. Specialistii spun ca ghetarii care pareau eterni vor deveni, in doar cincisprezece ani, istorie.

Marele Zid Chinezesc

Cele mai vechi segmente din acest monument, probabil cel mai autoritar simbol al Imperiului de Mijloc, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. Frontiera semeata si edificiu de aparare, singurul artefact uman vizibil din spatiul cosmic, Zidul a fost consolidat in vremea dinastiei Ming (secolul al XIV-lea). Astazi, aproape doua treimi din cei 6.400 de kilometri care reprezinta distanta de la granita cu Coreea si pana in desertul Gobi au fost distruse de eroziune si de dezvoltarea necontrolata a regiunilor din preajma.

Luxor, Egipt

Datand, aproximativ, din veacul al XIV-lea i.Hr., complexul Luxor de pe malul apusean al Nilului - care include Valea Regilor, Valea Reginelor, precum si mai bine de 40 de temple si monumente funerare - este amenintat nu doar de ravagiile turismului si de rapacitatea "pradatorilor" de vestigii arheologice, ci si de catre insusi fluviul sacru. Constructia barajului de la Aswan, in urma cu 40 de ani, a prilejuit infiltratii masive de apa, care au erodat vechile fundatii si au acoperit numeroase morminte.

Machu Picchu, Peru

Stravechea cetate incasa este pe cale sa devina o victima a propriei sale popularitati. Ruinele, descoperite de istoricul american Hiram Bingham in 1911, au devenit cea mai populara atractie turistica peruviana din ultima vreme. Traficul urias (circa un milion de vizitatori anual) a provocat destabilizarea si chiar prabusirea unora dintre fundatiile de piatra. In plus, dezvoltarea zonala - consecinta a valului de vilegiaturisti - ameninta mediul alpin in care a fost edificata cetatea.

Triunghiul de coral, Indonezia

In acest spatiu au fost descoperite mai bine de 3.000 de specii de pesti si circa 600 de varietati de corali, adica aproximativ 75% din totalul cunoscut pana asazi. Acest ecosistem paradisiac se confrunta cu doua probleme severe: pescuitul excesiv si pescuitul distructiv (care foloseste, pentru uciderea pestilor, explozibili sau otravuri). Consecinta acestor actiuni criminale este nu doar disparitia vietatilor acvatice, ci si distrugerea habitatului lor.

Sursa: www.descopera.ro

Zece motive sa...nu pleci in vacanta10-08-2011

Să fii vara la birou, atunci când colegii sunt plecaţi în concediu, e ca şi cum ai fi şi tu în concediu, dar fără să îţi consumi zilele. Fără să mai pui la socoteală că e şi şeful plecat, iar drumul până la serviciu va fi mult mai uşor.
Doar gândul că ai putea să nu pleci în concediu în vara asta îţi poate face rău. Ca să te mai alini un pic, sunt şi motive pentru care să-ţi iei vacanţă mai târziu poate fi chiar un avantaj. Demonstraţie în zece puncte.
1. Pleacă în extra sezon. Vacanţe la jumătate de preţ, plaje goale şi fără coloană de maşini pe autostradă. Fără să mai pui la socoteală că tu eşti în vacanţă, iar restul lumii munceşte.
2. Profită de o perioadă calmă. Să rămâi vara la birou e tot ca şi cum ţi-ai lua o vacanţă, numai că nu-ţi consumi zilele de vacanţă. În iulie şi august lucrurile se mişcă mai greu, dosarele sunt în stand-by pentru că şi clienţii sunt în vacanţă, vă puteţi lua pauze mai lungi şi mai dese şi nu mai trebuie să staţi peste program.
3. Recuperează timpul pierdut. Prins mereu cu un teanc de dosare, vara este periada ideală să îţi pui ordine în ele şi să termini tot ce ai început, ca să fii liniştit după perioada vacanţelor.
4. Transportul este mult mai degajat. Fie că mergi la serviciu cu maşina sau mijloacele de transport în comun, drumul este mult mai liber. P0ţi prinde chiar şi un loc în metrou sau în autobuz!
5. Şefii sunt plecaţi. La birou nu mai este nimeni să te supravegeheze sau să îţi ceară socoteală. Poţi să iei şi iniţiative pe care să le valorizezi de îndată ce şeful se va întoarce.
6. Te împrieteneşti cu colegii din alte departamente. Singur pe culoare şi fără să stai la coadă la automatul de cafea, vei avea altfel ochi pentru colegii din alte departamente şi veţi solidariza, din simaptie.
7. Nu o să mai auzi vorbindu-se de copii. Dacă nu ai copii, dar ştii totul despre scutece sau despre alăptaree de la colegii care nu vorbesc decât despre asta, e momentul în care poţi respira. Fericiţii părinţi sunt plecaţi cu micuţii în vacanţă, deci veţi găsi şi alte subiecte de conversaţie.
8. Nu o să fii deranjat în concediu. Când pleci vara în concediu rişti să îţi sune telefonul la fiecare cinci minute. Majoritatea colegilor fiind plecaţi, cei care rămân e posibil să nu se descurce şi atunci vor suna pentru instrucţiuni. Dacă pleci după ce se întoarce toată lumea, se vor descurca cu siguranţă fără tine
9. Eşti exotic faţă de ceilalţi colegi. Dacă pleci în acelaşi timp cu restul lumii, bronzul de vacanţă se va pierde în masă. De fapt, ce este mai comun decât un chip bronzat în luna august? Dacă pleci mai târziu, chipul odihnit se va distinge cu siguranţă printre cele deja încercănate.
10. Fii oportunist! Şeful va aprecia cu siguranţă că tu ai acceptat să rămâi la birou când toată lumea era plecată.

Sursa: www.travelmix.ro

De ce sunt scumpe biletele de avion?16-08-2011

Cele zece țări din Europa care taxează fiecare pasager al companiilor aeriene au încasări de peste 4,5 miliarde de euro. Dacă România ar introduce la rându-i o astfel de taxă, ar strânge cel puțin 5 milioane de euro anual.

Germania, Austria și Serbia au introdus în acest an o taxă pe care pasagerii companiilor aeriene sunt obligați să o achite în momentul achiziționării unui bilet de avion. Spre exasperarea companiilor aeriene, taxa se adaugă celor deja existente, scumpește biletul de avion și duce la scăderea numărului de pasageri. În același timp, taxa aduce încasări la buget care nu sunt deloc de neglijat.

Potrivit estimărilor guvernului german, noua taxă de pasager ar aduce în 2011 încasări de un miliard de euro la buget, în condițiile în care pasagerul plătește opt euro pe fiecare zbor pe o distanță mai mică de 2.500 de kilometri, 25 de euro, pentru distanțe între 2.500 și 6.000 de kilometri și 45 de euro, pentru curse mai lungi.

De 16 ori mai puține încasări la buget va aduce ecotaxa impusă de ministerul de finanțe al Austriei pasagerilor care zboară din această țară. Fiecare zbor în Europa va fi taxat cu opt euro, iar cele long-courrier, cu 40 de euro. Operatorii Austrian Airlines și NIKI au criticat dur măsurile guvernului, clasificând măsura drept una nerealistă și care va fi văzută de către pasageri ca un impediment.

După modelul occidental, sârbii au introdus o taxă de pasager în valoare de 0,98 euro, măsură ce-i va ajuta pe aceștia să strângă aproape 1,8 milioane de euro, bani ce vor fi utilizați pentru dezvoltarea transportului aerian. Cei mai mulți bani la buget îi aduce Marea Britanie, de altfel prima țară care a introdus o astfel de taxă (în 1994). Se estimează că încasările anuale din taxa de pasager vor crește de la 2,2 miliarde de la 4,5 miliarde în anul fiscal 2015-2016.

Experiențe negative

În goana după bani la buget, statele europene continuă să introducă diferite taxe în prețul final al biletului de avion, fără a se uita la experiența anumitor țări care au renunțat la taxarea suplimentară a pasagerilor în favoarea creșterii numărului acestora. Danemarca, Malta și Olanda sunt statele din Europa care au anulat taxa percepută după scăderea numărului de bilete vândute.

Prima care a scos acest bir, în valoare de aproximativ zece euro, a fost Danemarca, în 2007, după 11 ani de aplicare. Motivul invocat de autoritățile daneze a fost dorința de a crește traficul pe aeroportul internațional din Copenhaga și, în același timp, traficul intern.

În 2008, tot după 11 ani de percepere a taxei (a cărei valoare era de aproximativ 46 de euro), Malta a renunțat la aceasta pentru că a fost considerată de către Comisia Europeană drept discriminatorie fiind plătită doar pentru zborurile internaționale.

Însă, cel mai clar exemplu este cel al Olandei care a introdus taxa în 2008 și la un an a eliminat-o. Potrivit Asociației Transportatorilor Aerieni Europeni (AEA), taxa a adus încasări la buget de 261 de milioane de euro în 2008, însă dacă ar fi fost păstrată ar fi pus în pericol 7.000 de locuri de muncă și ar fi condus la o scădere a traficului de pasageri cu 9%.

Cât ar câștiga România

România se numără printre statele care nu au introdus pe vreme de criză taxe suplimentare pentru transportul aerian. În noiembrie 2010, când s-a înființat Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), s-a decis că 0,275 euro din tariful de pasager îmbarcat să fie redirecționat pentru finanțarea CIAS. Taxa se percepe pentru plecări și se estimează că adună anual peste 1,37 milioane de euro.

„Poate fi diminuată dacă se constată o creștere subită a numărului de pasageri, în același timp, în cazul scăderii dramatice a traficului, taxa redirecționată ar crește“, declară Mircea Ciucă, directorul general al CIAS.

Potrivit unor estimări Capital, dacă România ar introduce o taxă similară ca valoare celei mai mici taxe practicate în Europa (0,98 euro în Serbia), anual s-ar strânge cel puțin cinci milioane de euro la bugetul statului, în condițiile în care, în 2010, peste zece milioane de pasageri au fost înregistrați pe aeroporturile din România.

Sursă: stiri-turism.com